Filozofia Psihiatriei

      I . Filozofia Psihiatriei (sinteza blogului personal)

 

• D I L E M E L E  FILOZOFIEI
• Intre materialism si idealism
  Intre metafizica si pozitivism,scientica
  Intre spiritualism si sexualism
  Intre unu si multiplu
  Intre intreg si parte
  Intre vechi si nou,clasic si modern
  Intre ontologie si ontica
  Intre determinism cauzal si finalism
  Intre empirism si rationalism
  Intre analitic si continental
  Intre naturalism si teologie
  Intre istorie si logica
  Intre ego si sine
  Intre corp si suflet
  Intre creer si psihic
  Intre perceptie si conceptie
  Intre normalitate si extreme
  Intre elemente si sistem
  Intre esenta si fenomen
  Intre impresie si diagnostic
  Intre tratament si resocialzare
  Intre ura si pretuire
  Intre axiologie si confuzia dementiala
  Intre stapinire si impulsivitate
  Intre etica si antisocialitate
  Intre libertate si responsabilitate
  Intre controlul discernamintului si tracul disociativ
  Intre constructie si razboi
  Intre conflict si intelegere
  Intre intelegere si explicatie
  Intre pedeapsa si iertare
  Intre inconstient si credinta
  Intre dualism si monism
  Intre iubire si bani
  Intre adevar si simulare.fals,pastisa,minciuna,furt,crima
  Intre claritate si confuzie
  Intre lumina si intuneric
  Intre sens si absurd
  Intre stapinire si automatism
  Intre viata si moarte
  INtre eternitate si glorie
  Intre clipa si destin
  Intre experienta si existenta
  Intre aptitudine si caracter
  Intre inteligenta si caracter
  Intre vointa si realizare
  Intre plan si opera
  Intre vorba si fapta
  Intre selectie si eclectica
  Intre creatie si invidia imitaiei neputincioase
  Intre rautate si pervertirea binelui
  Intre betie si luciditate
  Intre visare si scopuri ascunse
  Intre performanta si cantitate nesemnificativa.

 

• Treimele fundamentale
• treimea prfunda: satisfacerea,frustrarea.apararea sublimata sau proectata
  treimea exprimata:emtiitraite dramatic,sentimente visate romantic,actiuni efctuate pasional,energic,viguros
  treimea conducatoare,geranta,manageriala:tntegranta in spiritul universal,coerenta in ibtreg ,coeziva in holismul dragostei
  treimea b.m.:confuzia,pierderea controlui spiritual,Haosul,neantul dezorganizarii dementiale
  sfinta treime conduce treimea corp,psihic=suflet,ratiune-inteligenta
  spirit,corppsific si cosmos.

 

 UNITATE CONTRADICTORIE

curge diacronic,programata genetic si la chalengiul mediului,in trendul curbei existentiale
experienta sincrona e contradictorie:suprastructura egoului sta pe structura selfului:baza cu infrastructura in somatic
egoul are o forma caracterial-temperamentala si un continut aptitudinal-axiologic
egoul are o expresie actuala de constiinta( cu o claviatura sindromatica sub ,normala si supranormala) si un potential de personaliate matur( depasind copilaria,ado;escenta si sfidind involutia)
egoul controleaza dizarmonia psihopatica,disocierea nevrotica hipoaptitudinala si disocierea psihotica delirant-halucinatorie si e dominat de selful somatic-neurologic-instinctual cu uitare si fara viitor,intregul e anticonfuzie,gestalt holist,logic,cu gindire,intelect,inteligenta ,ratiune,intelepciune,sens si strategie managerial de realizare,succes,cu destin eternizat istoric
egoul introjecteaza,asimileaza egoul epocii si al istoriei,avind un self umanizat,personificat(customizat)
egoul controleaza selful,constient-inconstient,somatic-neurologic,vointa de putere si reprezentare,interesele identitatii
egoul e simfonic nu usor,domina recesivitatea distractiei,divertismentului,sexului,organizind supravietuirea,alegerea,decizia,drumul.enduranta,mentenanta si resilianta
egoul responsabilizeaza libertatea,discerne,lupta,cistiga sau pierde
egoul se apara refulind selful,proectind pe dusmani,sublimind demonstrativ in matchul vietii
egoul e constructiv,imaginativ,domina imaginarul oniric sau dedublat,tristetea,anxietatea,abuzul de interpretare,impulsiunile,emotiile simulate si expansiunea axiologica exagerata sau falsa ca si confabulatila povestei pseudolog-fantastica
egoul,iubeste,asociaza,e coeziv,coerent,integrat,unifica multiplicitatea selfului in unul rational,unitas multiplex,coincidentia opositorum cusanesca
e transcendent tutic si transcedental kantic,in spirala hegel,iana subiectiv-obiectiv si sinteza subiectv-absoluta,e dasein heidegerian,adica fiinta prezenta in timpul ireversibil.
e angajat camusian,antineantul sartrian,cu weltanschaungul jaspersian.hermeneutica ricoeuriana,decomstructia structurala Derrida,sacralitatea eliadesca,scepticismul cioranesc,bascalia caragiale,Ionescu.

 

 

 

• ANTINOMII IZOMORFE
  Creer - psihic
  somatic - psihic
  neurotransmitatori - constiinta
  inconstient - constienta
  self - ego
  corp psihic - ego
  ego - controlul realitatii
  instinct - ratiune
  suflet - minte
  corp - cap
  afectivitate - cunoastere
  afectivitate - senzorialitate
  afectivitate - gindire
  afectivitate - onstiinta de sine
  constiinta de sine - conceptie
  ontic - ontologic
  memorie - atentie
  atentie - perceptie
  interes - atentie
  placere - motivatie
  vointa - inteligenta
  libertate - responsabilitate
  temperament - caracter
  deprinderi - meserie
  talent - aptitudine
  opera - valoare
  baza,structura - suprastructura
  biologicul - socialul
  economicul - politicul
  politicul - cultura
  cultura - religiosul
  conceptia - sensul
  limbajul - gramatica
  gramatica - semantica
  semantica - hermeneutica
  hermeneutica - deconstructia
  viata - arta
  sexul - spiritul
  Dumnezeu-Hristos - spiritul
  moment - eternitate
  short term -long term
  co - personalitate
  persoana - personalitate
  talent - geniu
  jos-sus,inferior-superior,orizontal-vertical
  accidental,conjectural,circumstantial - esential,fundamental,determinant,diferenta
  perisabil - enduranta,mentenanta
  sensibil - rezilient
  iresponsabil,spontan,involuntar - discenamint ,responsabilitate
  premiza -concluzia - corolarul,consecinta
  material - ideal
  credinta - speranta - iubirea
  moartea - agresiunea - ura
  disocierea,confuzia,risipirea,inprastierea,zapacirea,emotionalitatea - echilibru,sanatatea,armonia
  separare - participare
  simulare - asimilare.

 

ANTINOMIILE PSIHOPATOLOGIEI(citind Kant)

• Psihicul e limitat de creer si nelimitat de spirit
• Psihicul e simplu din p.d.v.comportament dar e complex ca motivatie
• Psihicul e liber ca imaginatie dar e determinat de circumstante
• Psihicul are un inceput in copilarie si un sfirsit in Dumnezeu
• Psihicul are o baza biologica dar un control spiritual
• Psihicul pina la adevar si realizare trece prin confuzie,disociere si minciiuna
• Psihicul originar se converteste in sine si ego sau vointa si inteligenta.

 

 

         E M P I R I S M

• obiect > subiect
• senzatia, reflexul, impulsiunea
• perceptia, gestalt, semiologie, sintaxa
• reprezentarea, aperceptia, apriori, transcendental
• intuitia, irationalul, bias, tendinta, trendul, inconstientul
• cuvintul, expresia, semnul, semnificatia
• ideea, notiunea, conceptul, categoria, semantica, textualism, de constructie, hermeneutica,
• imaginea fotografica, neocreata, cliseu, original, pastisa, pattern
• conceptia, weltanschaung, partizanat, sectarism, fanatism
• credinta, traire, absurditate, traditie, folklor
• atitudinea categorica, ambigua, dilematica
• valoarea, spiritul > sex
• verificare, respingere, failibilitate
• 9 empirisme:
• 1.naturalismul presocratic. Nominalismul medieval(Ocam), modern: Nietsche, Poincare, Quine
• 2.empirismul englez: Bacon, Hobbes, Locke, Hume, Bentham, Mill, Spencer, Darwin
• 3.iluminismul francez : Diderot, Montesquieu, Rousseau,Voltaire, La Mettrie, Helvetius, Holbach, cu germanii Lessing, Schiller, Goethe, Herder
• 4.pozitivism : Conte, Cousin, Durkheim, Tarde, Lombroso, Morel,Cl.Bernard, Pasteur, Moreau de Tours,Magnan
• 5.empiriocriticism:Mach,Avenarius,-Lenin
• 6.empirismul logic,cercul dela Viena,pozitivismul logic: Carnap,Godel,
• 7.filozofia analitica : Russel, Wittgenstein, Quine
• 8.pragmatism : Peirce, Dewey, James, Parsons, Moreno, Merton, Mead
• 9. economie politica : Marx, Engels,
• Lenin, Pareto, Max Weber, Keynes, C.Schmitt, Strauss
• 10.democratie si liberalism-libertinismul este antisocial
• 11.organicism : Broca.Wernicke,Virchow, Marinesco, Bocq, Charcot
• 12.fiziologism : Jackson, Sherington, Loewi, Danielopulo, Regis, Janet, Freud, Pavlov
• 13.Neurostiinte : imagistica, neurotransmitatori ; Carlsson
• 14.neuropsihofarmacologie ; Delay, Deniker, Tolefson
• 15.inconstient : Scopenhauer, Ed.von Hartmann, Janet, Freud, Jung
• 16.structuralism.gestalt, holism : Ey, Romila.

• Unitatea contrariilor 1.Factor dominant-factor recesiv(Florian), 2.Relatia religie-filozofie, 3.religie-arta, 4. filozofie-arta, 5. religie-politica, 6. filozofie-politica, 7. politica - arta, 8. politica economie, 9. economie - productie, 10. productie-consum, 11. personalitate-societate, 12. societate-istorie, 13.pragmtism- existentialism, 14. boom-criza, 15. conflict-frustare, 16. succes-ratare, 17. decadere-dezordine, 18. ordine-caritate, 19. libertate-responsabilitate, 20.generozitate-egoism, 21. fericire-nemultumire, 22. avere-agresiune, 23. morala-antisocialitate, 24. adevar-simulare, 25. distractie-diversiune, 26. iubire-speranta, 27. iluzie-echilibru, 28. logica-satisfactie,29. spirit-sex, 30. sens-virsta.

• C O N T R A P U N C T
  2 serii aparent independente insa inercorelate
  model Bach,clavecinul bine temperat>
  model : cintatul la pian,cu mina dreapta si stinga
  acompaniamentul actual este o pastrare a ritmului,armonica
  psihicul pentru corp e mina dreapta dar pentru social e mina stinga
  important e ca nicio lume nu e solo ci e contrapunctica sau chiar polifonica
  conteaza structura izomorfa contrapunctica
  ginditi acum psihopatologia cu contrapunctul neurostiintelor
  jazz cool Thelonius Monk sau Yancy Korossy
  pesrsonaliatea pe fondul constiintei
  cunoastere pe fondul afectivitatii
  expresie comportamentala pe fondul egoului
  logica pe fondul istoriei
  perceptie pe fond de aperceptie,interpretare,conceptie
  nu te speria,lumea nu e simpla,academica,are si logica simpla dar si pe cea dialectica,polivalenta
  rezulta o intuitie globala,holista,valorizanta de adaptare sau criza

•  

• PERSOANA SI PERSONALITATEA - abordare sincrona vs.diacrona; geografie vs istorie; psihologie vs.sociologie; reflex vs.stereotip; general vs limitare; motivarea cognitivo-afectiva vs.activitate; structuri diacrone psihologice :ego, caracter, aptitudine vs.meserii; competente, competitii,performante, recorduri, monopoluri, regi, bosi, leaderi, couch, autori;piramida ierarhiilor; averea materiala vs.spirituala; realizari vs.esecuri; promovari si caderi; politica si filozofie; filozofie si religie; viata si economie; sex si fericire; vremea si societatea; banii si personalitatea; vitalitate si stil; valoare si trend(moda); depresie si creatie; succes si  alienare.

        

D I N A M I S M = energie

• Toata lumea vrea dinamism
• primul e sportul
• al doilea e politica (Obama,chiar Guse), liberalismul
• afacerile (advertising)
• talk-show informing
• teatru (Piersic, Stela)
• tabloidele cu nuduri
• hip-hop, invirtitul pe cap
• TGV, high tech, mobilele, you-tube, formula I,
• instant coffee
• sex o luna-tantra
• vreau toata noaptea!
• tinerete fara batrinete
• slabire cu parametri de top model
• detectorul de minciuni
• gigabiti
• card
• normal Klages: spiritul lupta cu sufletul
• in nevroza sufletul sufera, se framinta, oboseste, se panicheaza, nu-si poate stapini emotiile
• in psihoza sufletul se pierde, nu stie ce vrea, nu termina, nu are copuri mari, indepartate
• in dementa sufletul se uita,vrea clipa fiziologica
• in psihopatie sufletul terorizeaza, e agresiv, face demonstratie de forta
• dinamismul e sinonim cu temperamentul, natura, sinele, intuitia, conceptia, stilul, marca, brandul.

•         Conceptia integreaza antinomii  Clinica pozitiv-empirica culege dovezi semiologice(fenomenologia lambertiana-jaspers) le sintetizeaza in clusterele de constiinta si personalitate, patternuri pervasive, acorduri formale( sindromologie), finalizate in nozologie DSM si explicata (4cauze aristotelice) determinism cerebral, retorica psihanalitica si inteleasa in sensul etic umanist-crestin, resocializata in economia politica a comunitatii.
  Conceptia e recesiva, al doilea plan, secund, aprioric, sinele personal si unversal, arhetipul jungian, conditia interpretarii antinomiei Ss, a suprastructurii si bazei care susutin structura (daseinul).
•  Scala hegeliana a epistemologiei spiritului : natura, biologia, medicina, psihologia, sociologie, istoria, economia, politica, arta (muzica), filozofia, religia.

• Logica istoriei filozofiei  1.Morfologie statica, eleatica, parmenidiana, Aristotel, scolastica, Toma d'Aquino, Leibnitz, Descartes, Wolff, Kant, Schelling, Schopenhauer, Cousin, Comte, N.Hartmann, Blaga, G.Marcel, Jaspers, Husserl, Heidegger, Petrovici, 2 Fiziologie dinamica, Heraclit, sofistii, Socrate, Platon, Plotin, Augustin, Spinoza, Hegel, Marx, Nietzche, Bergson, Dylthey, Spengler, Keyserling, Sartre, Camus, Ionescu.

• Bipolariatea filozofie-psihiatrie
• Filozofia este baza psihiatriei (orizontul ei antropologic).
  Psihiatria este baza filozofiei (conditioneaza echilibrulei total si explica diversitatea ei).
•  Conceptii in psihiatrie : clinica (pragmatica, empirica, pozitivista, biologica, organica, naturalista, medicala bazata pe fapte de semiologie, sindromologie, nozologie, cu diagnostic pozitiv si diferential, prognostic si terapeutica, clinica si psihologica); psihopatologie (explicativa fizico-chimica, anatomo-fiziologica, genetica, statistiaco-matematica, organica, cerebrala, neuro-stiinte, psihofarmacologie, neurotransmitatori, sinapse, receptori, neuroimagistica); psihopatologie explicativa-deductiv-inductiva, bazata pe inconstient, pulsiuni, ego, supraego, dinamism, ontogenie; structuralism, fenomenologie, gestalt, esenta, existentialism, sens, dasein, absurd, angajare; organodinamism Ey ( psihic structurat in ego  si corp psihic; boala ca regresie; nevroze si psihoze; departarea dintre clinicxa si creier); resocializare bazata pe sociologie, economie politica, cultura si religie-Romila; antipsihiatria(antidiagnostic, socioexplicatia, antiterapeutica).

 

• Conceptia clinica-baza filozofica  1.clinica pozitiva, empirica, bazata pe fapte, dovezi, interpretari adevarate, cu dignostic critic si terapie personalizata, 2.explicatia psihologica si psihanalitica, romanul hermeneutic al conflictului, 3.explicatia medicala, organica, cerbral-somatica, dependenta de stres si neurotransmitatori, 4. intelegerea socio-economica-politica, 5. modelarea prin educatie, arta si cultura, libertate si responsabilitate, 6. filosofia sensului,existentei si analitica, integrarea in etica comunitatii, concluzia religioasa.

 

• R E S O C I A L I Z A R E
  locul in terapeutica
  practica si conceptia
  istoric
  diagnostic pozitiv
  esenta economic umanista
  diagnosticul diferential
  cu neurostiintele
  cu psihanaliza
  cu terapia cognitiv comportamentala
  cu organo=dinamismul
  cu structuralismul
  cu existentialismul
  cu antipsihiatria
  cu ergoterapia si terapia ocupationala
  cu terapia familiala
  cu drepturile omului
  cu wpa-terapia persoanei
  cu ajutorul de stat,sponsorizarea,asocierea
  meseria
  banii,casa,transportul.familia
  iresponsabilitatea non angajarii,desfiintarii,simularii,demagogiei
  concurenta chimioterapiei
  viitorul si libertatea
  modelul rominesc.

 

 

•  

• Structura psihicului : Personalitate, constiinta,  diviziunea p, cunoastere,  afectivitate, activitate.
• Structura fundamentala a psihicului :   spirit-sex, libertae - responsabilitate.
• Structura sincrona a constiintei : cunoasterea, afectivitate si activitate.

 

 

TRIADELE SPIRALEI

• comportament=afectivitate . cunoastere
• meserie=vointa . inteligenta
• opera = self . ego
• destin = spirit . sex
• rol = statut . circumstante
• functie = valoare . selectie
• maintenance = endurance . resilience
• succes = popular.shocking
• Cristos = Dumnezeu . gratia
• motivatia = constiinta de sine . datorie
• challenge = amenintare si creatie
• creatia = imaginatie . originalitate
• visul = imaginar . imaginatie
• viziune = sitematizare . vis
• paranoia = mania grandorii . inteligenta
• paranoidul = ambitie . persecutie

 

• S I N E - E G O
  sunt emergente diacronice
  sunt structuri
  functiile aferente sunt vointa si inteligenta
  sinele este instinctivo-axiologic
  sinele este intuitiv
  egoul mediaza si adpteaza sinele la realitate
  sinele creaza,egoul organizeaza
  sinele e baza egoului,dar egoul contine si controleaza sinele
  sinele e mai vechi si mai inconstient decit egoul
  in psihopatie sinele dicteaza unui ego ipocrit
  in psihoze sinele trece peste ego
  in nevroze sinele e slab si egoul nesigur
  in demente sinele regreseaza la instinct
  sinele care simte sinele universal capata credinta
  sinele e dedublat in halucinatie si delir
  Jung a descoperit sinele in arhetipuri
  sinele personalizeaza corpul si inconstientul in corp-psihic Ey
  egoul e stresat de ceilalti,sinele rezista pina la sfirsit
  sinele e uzina de energie,economicul,materialul,continutul.egoul e forma,stilul,managerul.

 

I N T U I T I A  - al 6-lea simt; combina cunoasterea cu afectivitatea; combina vointa cu inteligenta; judecata sintetica, rapida, care scurtcircuiteaza deliberarea analitica rationala; dela atentie-perceptie direct la convingerea irationala a adevarului; echivaleaza ca mecanism cu perceptia deliranta si intuitia deliranta, cu delirul; Wahnwahrnemung, Wahneinfall, das Wahn; indispensabila  in creatie, imaginatie, imaginar fantasme, halucinatie, falsificare, iluzionism; Bergsonism, durata, subiectivism, esenta artei; clipele de revelatie, de gratie, descinderea sfintului duh; comunicarea cu transcendentul; extazul; inspiratia; discovery-evrika!;unicitatea, incomunicabilitatea, ruptura, neintelegerea, ostracizarea, excluderea, suprimarea; conceptie, aperceptie, apriorism, transcedentalitate; geniala dar si periculoasa daca nu e stapinita de o minte superioara; lumea ignora descoperitorii desi profita in orice moment de ei; este fructul cel mai fin al confruntarii sex-spirit.

•  

• S I N E - I N T U I T I E
  notiuni dificile, discutabile
  sunt inexplicabile prin stiinta curenta
  sunt totusi utile intelegerii fenomenolor mai complexe ale psihicului
  sinele ar putea fi baza inconstienta, valorica a egoului
  intuitia este convingerea instantanee a egoului
  intuitia ar fi expresia sinelui
  sinele contine si parte din sinele universal (Dumnezeu e in noi-Maister Eckart)
  sinele este insine (Hegel) dar poate deveni pentru sine,adica pentru ego, prin introspectie
  sinele este diacronic, intuitia este sincrona
  sinele este transcedental, aprioric, aperceptiv (Kant)
  sinele este matricea categoriala (Aristotel)
  sinele conditioneaza trecerea persoanei in persona;itate
  sinele e personal,inconstientul e de specie (Jung)
  sinele se proecteaza prin testele de proectie, personalitate( Ivana)
  sinele e structural, arhitectonic, intuitia e functionala
  sinele si intuitia duc la descifrarea inconstientului post freudian, peste libido si destrudo
  sinele si intuitia sunt elemente ontologice
  psihologia clasica explica diferenta prin masuratori cognitive.

•  

• Structura diacronica a personalitatii : ego, inteligenta, vointa ; sine, rol si statut, destin.  

• Ontologie regionala : creer psihic, constiinta-personalitate, constiinta-inconstient, aptitudini-caracter-temperament, sex si moarte- agresiune.

• Treptele Cunoasterii : perceptie si halucinatie, iluzie si fals, adevar si eroare, minciuna si exagerare, afectare si manierism, simulare, suprasimulare si disimulare, vointa si automatism, empirism, materialism, evidenta, fapte, probe, dovezi.

Structura afectivitatii

 

Continut sincronic: instincte, pulsiuni, impulsiuni, dorinte ;continut diacronic:interese, tendinte(trenduri), motive, motivatii, scopuri, planuri, target; continut caracterial :caracteristici pervasive, temperamental-axiologice; coordonarea continutului : ego, moderat de superego si impins, ispitit, compulsionat de id; forme sincrone: emotii si dispozitii, intuitii; forme diacrone : sentimente, pasiuni, vointa, endurance, resilience; consecinte : reactii, dezvoltari, complexe, conflicte, frustari; stresul dezechilibrant se combate cu refulare, anulare, inversare, razbunare, afectare, manierism, proiectie, sublimare, compensare, overreaction, subestimare, supraestimare, simulare, suprasimulare, disimulare, panica, mortificare narcisica, regresie psihopatica, nevrotica, delirant-halucinatorie-psihotica, simplificare deteriorativa, ignorare dementiala, antisocialitate iresponsabila, histerie, obsesii, oboseala, grandoare para, umilire depresiva, suicid, moarte; psihosomatica, imbatrinire, moarte, ratare, inapoere, nedreptate, devalorizare, tocire, uzare; ambivalenta, oscilatie, evitare, conversiune, somatizare, disociere, derealizare, deplasare, exagerare, fixare, introjectie, isolare, negare, anulare, lupta, resemnare, supunere, adptare, hiperadaptare, oportunism, tradare, deformare, expresie; sinonime: suflet, inima, libido, dex, inconstient; afectivitatea poate fi crescuta, scazuta sau pervertita; dumnezeu, teologie negativa, absolut, ideal, credinta, convingeri; personaliate, constanta, opera, valoare contributie istorica. eroica, revolutionara, jertfa, sacrificiu, etica, generozitate.

 

•       I N C O N S T I E N T U L

• Inconstientul personal-Es ,Id,libido si destrudo-Freud
• Inconstientul colectiv cu complexe,arhetipuri,animus si anima,umbra,self-Jung
• Deus sive natura-Spinoza,teologie negativa-Eckarth,Barth
• Colocviul dela Bonnvale-Ey,Lacan,Ajaruieguerra
• Automatismele psihologice-Janet
• Delay:memoria instrumentala,neurologica(fazie,gnozie,praxie)
• Minkowski: memoria neurologica,autista,comuna
• Romila:sex si spirit,functiile diacrone,ego si sine,sine personal si universal
• concentrare,imprastiere,disociere
• normal,ca stapinire a inconstientului
• psihiatria ca dominare a inconstientului
• cu constiinta faptului greu de stapinit,nevroza
• fara constiinta defectului,psihoza si dementa
• autoacuzarea depresiva fata de heteroacuzarea paranoida
• creatia irepresibila,explozia,intuitia,revelatia,miracolul,suprarealismul
• impulsivitatea,enervarea,nelinistea,obsesia,fobia,delrul,halucinatia,regresia,suicidul,aneantizarea
• automatul visceral-Romila,vegetativ-Danielopolu
• inconstientul sub normal si supranormal
• inconstientul si istoria
• istoria artei,succesiunea modelor,trendul,snobismul.originalitatea,noutatea,amnezia trecutului
• forta temperamentala,antisocialul,,lookul,supraomul,geniul
• c`est la vie!
• ciclicitatea,eternel retour,maia.samsara,destin,karma,ereditate,genetica,statistica,hazard,game,copilarie
• putere,importanta,valoare,impresie,demonstratie,senzational,tv,dans,nud.

• Ontogenia personalitatii, formare si regresie : ontogeneza : copilarie, adolescenta, maturitate, involutie; ontogenie : de la temperament la caracter, de la instinct la valoare, de la automatism la ego, de la egoism la generozitate; regresia patologica la psihopatie, nevroza, psihoza, oligofrenie, dementa.

•  Corelatia nozologie si strucura psihopatologica : psihopatie-tulburare temperamentalo-caracteriala; nevroza-temperamentala; psihoza afectiva-tulburare afectiva = cognitiva; schizofrenie-disociere egologica; dementa si oligofrenia = deficienta cognitiva organica.

• Adversarul nevazut : mituri si legende; prejudecati-idoli (F.Bacon - ai tribului, ai pesterii, forului si teatrului); iluzii; confabulatii; delir; halucinatii; minciuni; interpretari false; deformari imaginare involuntare; aparari inconstiente.

• DISCERNAMANT : definitie (vezi Psihiatria 1997); structura; legatura cu responsabilitatea; legatura cu psihiatria; dovezile, argumentarea (non-sofistica) a saltului; curajul consecintelor; stiinta si arta; D scazut, cantitativ; D abolit, calitativ; D variabil, dupa momentul de constiinta; Pericolul antisocialitatii; complexificarea D, proportionala cu inaltimea persoanei (vezi Revista PSYCHIATRY : http://aplr-doctorat.blogspot.com/2009/02/lectii-de-psihiatrie_8090.html )

• Conceptii in psihiatrie  1. clinca, pragmatica, empirica, pozitivista, biologica, organica, naturalista, medicala bazata pe fapte de semiologie, sindromologie, nozologie, cu dg.pozitiv si diferential, prognostic si terapeutica climica si psihologica, 2. psihopatologie explicativa fizico-chimica,anatomo-fiziologica, genetica, statistico-matematica, organica, cerebrala, nerostiinte, psihofarmacologie, neurotransmitatori, sinapse, receptori, neuroimagistica, 3. psihopatologie explicatuva-deductiv-inductiva, bazata pe inconstient, pulsiuni, ego, supraego, dinamism, ontogenie, 4. structuralism, fenomenologie, gestalt, esenta, existentialism, sens, dasein, absurd, angajare, 6. organo-dinamismEy, resocializare bazata pe sociologie,economie politica, cultura si religie-Romila, 7. antipsihiatrie.