Pe malul lacului, in gradina sau in intimitatea camerei de studiu, Jung
discuta despre razboi, religie, despre Freud si psihanaliza, despre simboluri si
umbra, despre sincronicitate si hipnoza.
Urmariti filmul vietii cotidiene al lui Jung, developat in cartea lui E.A.
Bennet, INTALNIRI CU JUNG.
|
INTALNIRI CU JUNG
Autor: Edward Armstrong Bennet
Nr. de pagini: 176
Pret: 25.00 Ron
Colectia: Psihologia pentru toti
Traducere de Sofia-Manuela Nicolae
Blog:
http://edituratrei.wordpress.com/
Editura TREI
|
E.A. Bennet l-a intalnit pentru prima data pe Jung la inceputul anilor 1930 iar,
intre 1935 si 1961, cei doi au mentinut un contact neintrerupt. Relatarile
intalnirilor, adunate in acesta carte, ofera o imagine mai putin cunoscuta a
vietii si a gandirii lui Jung si reflecta impresii despre existenta de zi cu zi,
despre stilul sau de viata natural, spontan. Cartea ne invita sa facem un
exercitiu de imaginatie: sa ni-l inchipuim pe Jung pe malul lacului, in gradina,
in intimitatea camerei de studiu, inconjurat de familie si de colaboratorii
apropiati, la Bollingen sau la Kusnacht, discutand despre razboi, religie,
prelegerile tinute de la Yale, despre Freud si psihanaliza, vindecare prin
psihanaliza, despre simboluri si continuturile inconstientului, umbra,
sincronicitate, arhetipuri, tipurile psihologice si hipnoza.
Seara, dupa prelegerea mea si dupa cina tarzie luata cu prietenii, m-am intors
la Kusnacht la ora 10:15. Mi-a deschis doamna Jung si mi-a spus ca erau in
biblioteca. C.G. statea pe scaunul lui obisnuit, langa fereastra, sub lampadar.
Parea ceva mai batran si putin obosit, dar era plin de viata si, ca intotdeauna,
a deschis un subiect. Voia sa stie cate revendicari sunt in Tatal Nostru,
deoarece scria despre aceasta (corecta, cred, spalturile la cartea sa despre Iov).
Am spus ca erau mai degraba cerinte sau solicitari decat revendicari, iar el a
fost de acord, cerinte era cuvantul potrivit. "Da-ne noua astazi painea noastra
cea de toate zilele", nu o paine oarecare, ci lucrul dupa care ne calauzim
vietile. El prefera formularea Sfantului Ieronim.
C.G. a spus ca ii placea sa-si bea cafeaua de la micul dejun pe indelete
- "Apoi
voi prinde viata fara graba. "Omnis festinatio a parte diaboli est", a citat el
in limba latina - orice graba vine de la diavol". Este o veche zicala alchimica.
L-am intrebat din nou despre modelul de pe fata lui Mercur, sculptat pe piatra
de langa turn. "Ajunsesem intr-un mare impas cand am scris despre sincronicitate
- mi-a spus el - la partea despre statistica. Apoi am vazut acel chip in piatra,
mi-am pus hartiile deoparte, mi-am luat sculele si l-am cioplit. Era hotul de
Mercur." A continuat: "Alchimistii cunosteau acest blocaj, iar ei il numeau
adesea pe Mercur, bufonul".
Edward Armstrong Bennet s-a nascut in Irlanda de Nord. A studiat initial
filosofia si teologia, iar dupa Primul Razboi Mondial a absolvit medicina la
Trinity College, in Dublin. A primit titlul de doctor in stiinte la acelasi
colegiu. Inca de la inceputul carierei sale medicale, interesul dr. Bennet s-a
indreptat spre psihiatrie. Dupa razboi s-a mutat la Londra, alaturandu-se
personalului Clinicii Tavistock.
mai mult