The British Journal of Psychiatry - Future contents



BJP -- Future Table of Contents Alert

A new future TOC for The British Journal of Psychiatry is available online for the issue:
August 2011; Vol. 199, No. 2

This Future Table of Contents is available online at: http://bjp.rcpsych.org/future/199.2.shtml

These articles have been accepted for this issue. Change is possible before publication.





Editorials

When does depression become a mental disorder?
M. Maj
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Pathological gambling: a neurobiological and clinical update
H. Bowden-Jones and L. Clark
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Pressures to adhere to treatment: observations on 'leverage' in English mental healthcare
T. Zigmond
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Music therapy for depression: it seems to work, but how?
A. Maratos, M. J. Crawford and S. Procter
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)


In debate
Praying with patients constitutes a breach of professional boundaries in psychiatric practice
R. Poole/C. C. H. Cook
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)


Review article
Guidelines for screening and monitoring of cardiometabolic risk in
M. De Hert, D. Vancampfort, C. U. Correll, V. Mercken, J. Peuskens, K. Sweers, R. van Winkel and A. J. Mitchell
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)


Papers
Antenatal depression and offspring psychopathology: the influence of childhood maltreatment
S. Pawlby, D. Hay, D. Sharp, C. S. Waters and C. M. Pariante
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Psychopathology of perpetrators of fabricated or induced illness in children: case series
C. Bass and D. Jones
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Prevalence of dementia in African-Caribbean compared with UK-born White older people: two-stage cross-sectional study
S. Adelman, M. Blanchard, G. Rait, G. Leavey and G. Livingston
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Oestrogen receptor polymorphisms and late-life depression
J. Ryan, J. Scali, I. Carriere, K. Peres, O. Rouaud, P.-Y. Scarabin, K. Ritchie and M.-L. Ancelin
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Individual music therapy for depression: randomised controlled trial
J. Erkkila, M. Punkanen, J. Fachner, E. Ala-Ruona, I. Pontio, M. Tervaniemi, M. Vanhala and C. Gold
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Nocturnal enuresis in patients taking clozapine, risperidone, olanzapine and quetiapine: comparative cohort study
M. Harrison-Woolrych, K. Skegg, J. Ashton, P. Herbison and D. C. G. Skegg
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Pressures to adhere to treatment ('leverage') in English mental healthcare
T. Burns, K. Yeeles, A. Molodynski, H. Nightingale, M. Vazquez-Montes,
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)


Short reports
Psychiatric morbidity in prisoners with intellectual disabilities: analysis of prison survey data for England and Wales
A. Hassiotis, D. Gazizova, L. Akinlonu, P. Bebbington, H. Meltzer and A. Strydom
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)

Pathological gambling and the treatment of psychosis with aripiprazole: case reports
N. Smith, N. Kitchenham and H. Bowden-Jones
The British Journal of Psychiatry 2011 199 (2)


© 2011 The Royal College of Psychiatrists.


The British Journal of Psychiatry July 2011 Highlights

BJP Online -- Highlights of the Current Issue

July 2011; Vol. 199, No. 1
The complete Table of Contents for the current issue is available online at: http://bjp.rcpsych.org/content/vol199/issue1/



The following content is available online at: http://bjp.rcpsych.org/cgi/content/full/199/1/A3




Highlights of this issue

Sukhwinder S. Shergill

Bipolar disorder, childhood abuse and psychosis

There is an increasing awareness that bipolar disorder is often misdiagnosed as recurrent depressive disorder, with concomitant delays in appropriate management. Smith and colleagues (pp. 49–56) report that between 3% and 22% of patients seen in primary care with a current diagnosis of unipolar depression may fulfil criteria for bipolar disorder. These patients are usually treated with antidepressant medication which may potentially worsen their condition. They conclude that the subthreshold features of bipolar disorder are relatively common in these patients, and that these are associated with a higher burden of psychosocial impairments. An accompanying editorial by Young & MacPherson (pp. 3–4) places these findings in a wider context and cautions ag ainst the inappropriate use of antidepressant therapy in the depressive phase of a bipolar II illness; they advocate for improved screening instruments in both primary care and specialist services. They also discuss the pros and cons of putative screening instruments, such as the HCL-32, to assist practitioners with diagnosis. The main mood stabilisers used in the treatment of bipolar disorder are lithium and valproate; Kessing et al (pp. 57–63) describe a study examining the relative effectiveness of these two drugs in clinical practice. They found that treatment with lithium was superior to that with valproate, when assessing outcomes such as hospital admission and the need for switching or additional medication. They suggest that the advantage for lithium is robust and most like ly to be evident after an initial treatment of a depressive episode. Childhood sexual abuse has been associated with increased rates of adult psychotic illness. Bebbington and colleagues (pp. 29–37) show that such abuse before the age of 16 years was associated with psychosis, particularly for non-consensual sexual intercourse. There was some mediation of this relationship through changes in affect, but not through heavy cannabis use. They conclude that people who have experienced sexual abuse in childhood could be targeted for intervention before psychiatric disorders become significant. The mechanism by which childhood adversity affects adult psychopathology remains unclear. However, recent interest in gene–environment interactions has sparked renewed interest in genes such as those encoding brain-derived neurotrophic factor (BDNF), which regulates neuronal growth and is affected by early stress. Alemany et al (pp. 38–42) show that childhood abuse is associated with the presence of psychotic-like symptoms in the general population, and that this association is moderated by polymorphisms within the BDNF genes. This gene–environment interaction may contribute to individual variation in the longer-term responses to stress.

Mental health services, home treatment teams and well-being

The value of the widespread implementation of crisis resolution and home treatment teams for community care in the UK, in the absence of any robust evidence for their effectiveness, has proved contentious. One aim of this change was to reduce hospital in-patient admission rates, and some individual services have shown benefits in this regard. However, Jacobs & Barrenho (pp. 71–76) found no evidence that the implementation of this policy significantly reduced hospital admissions in a nationwide study. In an accompanying editorial, Kingdon (pp. 1–2) suggests that, although the effectiveness of these teams is being questioned, there have been clear benefits in improving access, better engagement and the development of early intervention protocols which n eed to be supported and maintained in the future. He is also hopeful for the benefits of moving towards integrated care pathways and outcome measures, but is less convinced by the clustering approach for assessing patient needs for payment by results. Mental well-being is being proposed as a new metric for defining healthier populations; this can be separated into hedonic well-being, exemplified by happiness and life satisfaction, and eudaemonic well-being, related to positive relations with others and personal growth. Data from a national sample suggests that these two types of well-being can be reliably assessed, and are independent of symptoms of mental illness. Weich and colleagues (pp. 23–28) conclude that such positive aspects of mental well-being can remain stable despite the prese nce of mental suffering associated with mental illness.

Suicide around the world and psychodynamic psychotherapy

There is a marked difference, across different countries in the world, in the rates of treatment received by people with suicidal intentions, with most not receiving any treatment at all. Bruffaerts et al (pp. 64–70) report on data from the World Mental Health surveys across 21 countries on 6 continents, and conclude that regionally tailored strategies are likely to be more fruitful in preventing the serious sequelae of suicidal intentions, given that the main obstacles to seeking treatment were predominantly related to people s attitudes towards help-seeking, rather than any financial or stigma-related factors. Pitman & Osborn (pp 8–10), in their accompanying editorial, advocate for an increased awareness of and sensitivity to cultural values and differences as they influence a cceptability of services to people who are suicidal. Leichsenring & Rabung (pp. 15–22) report that long-term psychodynamic psychotherapy, lasting more than 50 sessions, is superior to less intensive forms of psychotherapy in the treatment of complex mental disorders. Where mainstream psychological approaches are becoming more brief, they suggest that longer-term therapy should also be investigated for other psychological therapies.

© 2011 The Royal College of Psychiatrists.


Entertainment links July

1. Meloterapie

* Lacul lebedelor, in interpretare chinezeasca
http://www.nzwide.com/swanlake.htm 

* Coreenii au talent

http://www.youtube.com/watch?v=BewknNW2b8Y&feature=share

2. Filme documentare

* telocitele lui LM Popescu ,urmariti articolul cu clic pe imagine

http://www.paginamedicala.ro/video/Telocitele---descoperite-de-romani_-dar-de-interes-pentru-straini_872/  

* Multe filme documentare la aceasta adresa:  http://documentare.digitalarena.ro/

3. Biblioterapie

http://www.romaniaeuropa.com/cartionline/gratis/


http://www.go4it.ro/curiozitati/carti-de-citit-online-multe-si-gratis-4651327/


4. Arta

* Muzeul din adancuri
http://travel.descopera.ro/7889456-Muzeul-din-adancuri

* Caleidoscop: puneti cursorul pe imagine si miscati-l foarte incet.

 http://inoyan.narod.ru/kaleidoskop.swf

* Atingeti apa cu cusorul:

http://www.artistsindevon.com/water/water_1.htm 
Dupa ce ai vizionat prima poza, da click pe sageata din dreapta
si procedeaza ca mai sus, vei vedea multe poze frumoase cu apa
curgatoare.

 5. Diverse 

* Cateva din secretele Casei Poporului

 http://bloguri.piatza.net/cateva-din-secretele-casei-poporului/
 

* Proverbe chinezesti (slideshow)

http://www.box.net/shared/kbn5iotft7hugag0eeuz

* Femei celebre din Romania

http://www.box.net/shared/uymivblh29qikfbc7idg

* Pamantul vazut de sus

http://www.box.net/shared/2lc9h83fok31536fjt5a

Noutati in stiinta

*ADHD Conclusions: Conduct disorder in childhood was highly associated with later delinquency both alone or in combination with hyperactivity, but less associated when combined with an emotional disorder. ADHD in childhood was no more associated with later delinquency than the rest of the disorders in the study population. Our finding strengthens the assumption that there is no direct association between ADHD and criminality. * migrena Pathophysiological ideas on migraine evolved within a limited number of paradigms, notably the vascular, neurogenic, neurotransmitter, and genetic/molecular biological paradigm. The application of various new technologies played an important role within these paradigms, in particular neurosurgical techniques, EEG, neurochemistry, methods to measure rCBF, PET imaging, clinical epidemiological, genetic, and molecular biological methods, the latter putting migraine (at least hemiplegic migraine) in a whole new system of diseases *Boala Alzheimer

June 17, 2011 — Results of a new study provide more evidence that diet may modulate the risk for Alzheimer's disease.

In a 4-week diet intervention study, healthy cognitively intact older adults who stuck to a low-saturated-fat, low-glycemic-index diet experienced decreases in cerebrospinal fluid (CSF) levels of β-amyloid 42, a biomarker of Alzheimer's disease risk.

* uleiul de masline In roughly 7600 elderly adults, higher olive oil consumption at baseline was associated with a lower incidence of stroke over roughly the next 5 years, after controlling for numerous confounding factors, including lifestyle and nutritional factors, stroke risk factors, and blood lipids. * autism Dr. Gorter and his team conducted a literature search to assess the effectiveness of community screening programs for autism based on scientific criteria. They concluded that none of the screening tests for autism had high enough accuracy in terms of sensitivity, specificity, and high predictive value. Moreover, there was a serious lack of effective treatment available should such a diagnosis be made

Cugetari - Iulie

 1
Modern technology
Owes ecology
An apology.
~Alan M. Eddison, sent in by Evelyn
- 2
There is a sufficiency in the world for man's need but not for man's greed.
 ~ Mohandas K. Gandhi, sent in by Evelyn
- 3
The little things are infinitely the most important.
- Sir Arthur Conan Doyle
- 4
We are what we repeatedly do. Excellence then, is not an act, but a habit.
~Aristotle (as paraphrased by Will Durant)
- 5
Better to remain silent and be thought a fool than to speak and remove all doubt.
~ English proverb
- 6
Don't let one cloud obliterate the whole sky.
~Anaïs Nin
- 7
There is nothing more agreeable in life than to make peace with the Establishment - and nothing more corrupting. - A.J.P. Taylor, historian (1906-1990)
- 8
Happy to be here to see, once again, the bloody eyes of the criminal who slaughtered our children in 1995. And I am sad because many mothers didn't live to see this - mothers who found bones belonging to their children, buried them without heads and hands and the only wish they had was for him to be arrested. But they didn't live to see it.
- Munira Subasic, sitting in the gallery, of the Mothers of Srebrenica Association, wiped away tears and hid her face in her hands as Orie read details of the Srebrenica killings.
- 9
I don't want to be helped to walk as if I were some blind cripple. If I want help, I'll ask for it. -- I am General Mladic and the whole world knows who I am.
Ratko Mladic declared at the end of the hearing that lasted one hour and 40 minutes. He repeatedly referred to himself as "general," while the court pointedly addressed him as "Mr. Mladic."
- 10
Computers have enabled people to make more mistakes faster than almost any invention in history, with the possible exception of tequila and hand guns.
- Mitch Ratcliffe, U.S. technology journalist and blogger
 
Cel mai bun discurs

 
"Bugetul trebuie echilibrat,
Tezaurul trebuie reaprovizionat,
Datoria publica trebuie micşorata,
Aroganţa funcţionarilor publici trebuie moderata şi controlata, şi
Ajutorul dat altor ţari trebuie eliminat, pentru ca Roma sa nu dea faliment.
Oamenii trebuie sa înveţe din nou sa munceasca în loc sa traiasca pe spinarea statului."

(Cicero, anul 55 înainte de Hristos)

Anrei Plesu: Eul propriu ca obsesie


 

 

Andrei Plesu

Eul propriu ca obsesie

 

In ultima vreme insa, intalnesc tot mai multi oameni care si-au facut din eul propriu, o obsesie.

 

E normal, pana la un punct, sa fim preocupati de noi insine. Sa ne ingrijim de mintea si de corpul nostru, sa ne dorim o viata confortabila, o cariera implinita, un amplasament social impozant sau, macar, convenabil. E firesc sa acordam o atentie speciala proiectelor noastre, scopurilor noastre, ideilor noastre. In ultima vreme insa, intalnesc tot mai multi oameni care si-au facut din eul propriu o obsesie. Traiesc halucinati de ei insisi, de micile (si marile) lor ambitii, de imaginea lor, de ograda baroca a vanitatii lor. Pustiesc totul in jur etalandu-si, aproape obscen, portretul propriu. Lumea in intregul ei si oamenii din jur par sa fie instrumentele de ocazie al destinului lor, ale planurilor lor imediate si de perspectiva. Rezultatul e dizgratios si contra-productiv. Indivizii pe care ii am in vedere folosesc orice imprejurare ca sa vorbeasca despre ei. Sunt subiectul lor predilect la receptii, vernisaje, mese amicale, pe strada, in autobuz, peste tot unde poti avea ghinionul sa-i intalnesti. Te tin de nasture si vorbesc precipitat, cu patima, dinaintea privirilor tale impaienjenite de exasperare. Tocmai au avut o idee extraordinara, tocmai au terminat o carte, tocmai au patit ceva incredibil, tocmai vor sa te viziteze sau sa-i vizitezi, ca sa discute pe indelete despre biografia lor interioara sau publica. Vor sa-ti arate ceva, sa-ti propuna ceva, sa-ti ceara ceva. Vor sa te implice in traseul lor. Nu iau in calcul posibilitatea sa ai, la randul tau, propriul tau traseu, proiectele tale, prioritatile tale. Isi insusesc timpul tau si se joaca, impetuos, cu nervii tai. Iti fac agenda. Existi pentru a-i sluji. Fara sa-si dea seama, te trateaza ca pe un neant util. Neant, pentru ca, substantial, nu dau doi bani pe existenta ta, pe libertatea ta, pe dreptul tau de a decide singur ce vrei si ce nu vrei sa faci. Dar neant util, pentru ca poti capata o functie in viata lor. Le poti scrie o prefata, le poti lansa o carte, le poti face rost de o slujba, de o editura, de o bursa, de o relatie. Sau, pur si simplu, le poti asculta, indelung, discursul de la care altii, mai abili, au reusit sa se eschiveze. Degeaba le spui ca esti intr-o perioada grea, ca n-ai timp nici pentru obligatiile personale, ca esti depasit de prea multe solicitari centrifugale. Tenacitatea lor e indemolabila. „Trebuie sa poti, stiu ca poti, sa nu zici ca nu poti !" „N-o sa-ti para rau !"

Imi amintesc de o replica a lui Constantin Noica, asaltat, cum era, de cohorte intregi de „admiratori", decisi sa obtina de la el tot soiul de beneficii, mai mult sau mai putin culturale: „Draga domnule, draga doamna, la varsta mea pot spune ca mai am de trait 736 de zile. Aveti motive suficient de puternice ca sa-mi cereti sa va daruiesc cateva dintre ele ?" Pentru egolatri, „motive suficient de puternice" exista intotdeauna. „Ceilalti da, ceilalti ar trebui sa inteleaga si sa va crute ! Dar cazul meu e diferit. Pentru mine merita sa faceti o exceptie !".

Daca cei obsedati de problematica eului propriu sunt o pacoste pentru „victimile" elanului lor auto-referential, trebuie sa spunem ca, in adanc si pe termen lung, ei sunt o pacoste si pentru ei insisi. Incapacitatea de a-si lua distanta fata de tine, concentrarea maniacala pe interesul tau, pe marotele tale, pe dorintele si obiectivele tale sfarsesc prin a te izola de comunitatea ta si de identitatea ta reala. E si „slava desarta" si lipsa de umor si simptom paranoic. Nu-ti poti gasi rostul adevarat daca nu stii, din cand in cand macar - si nu prea rar - sa uiti de tine.

Andrei Plesu - 09 dec 2010

http://www.adevarul.ro/andrei_plesu_-_opinii/Eul_propriu_ca_obsesie_7_385831416.html


Rugaciunea Sfintei Tereza


Rugaciunea Sfintei Tereza
Fie ca azi sa domneasca pacea ca sa ai incredere in Dumnezeu care sta exact unde trebuie, ca sa nu uiti posibilitatile infinite ce se nasc din credinta, ca vei folosi darurile pe care le-ai primit, ca vei imparti dragostea care ti-a fost data, ca vei fi bucuros sa afli ca esti fiul lui Dumnezeu.
Lasa ca acesta prezenta sa-ti intre in oase si sa permita sufletului tau libertatea de a canta, dansa, ruga si iubi.
El exista aici pentru toti si pentru fiecare dintre noi in parte.

Lenea lungeste viata!


Concluzii serioase: lenea lungeste viata! (Tot invatam cate ceva nou... sau confirmam concluzii mai vechi!)

*Lenea lungeste viata! *
Persoanele care nu prea se inghesuie sa munceasca si care au oroare de
exercitiile fizice banuiau de multa vreme acest lucru, dar acum a fost
confirmat de oamenii de stiinta : lenea prelungeste viata.
Doi cercetatori germani, dr. Peter Axt si fiica sa, dr. Michaela
Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii : Cum s-o lasi mai moale
si sa traiesti mai mult") in care explica pe larg faptul ca toti oamenii
poseda o cantitate limitata de "energie vitala" si ca viteza cu care este
consumata, determina precis speranta de viata a fiecarei persoane.
Cei doi mai spun ca activitatile care sunt mari consumatoare de
energie,precum "trasul de fiare" intr-o sala de forta, accelereaza
imbatranirea si fac organismul mai susceptibil la imbolnavire. "Un stil de
viata mai relaxat este important pentru sanatate...
Daca ai o viata stresanta si faci exercitii fizice in exces, organismul
produce hormoni care determina instalarea hipertensiunii",afirma
Axt-Gadermann.
Ea a adaugat ca una dintre diferentele-cheie intre oamenii mai lenesi si cei
hiperactivi este ca organismele mai active produc mai multi "radicali
liberi" molecule instabile de oxigen despre care se crede ca ar accelera
imbatranirea.
Mai mult, "lenea este, de asemenea, importanta pentru un sistem imunitar
sanatos pentru ca celulele specializate in apararea organismului sunt mai
puternice in conditii de relaxare decat in situatii de stres". Iar in timpul
relaxarii si metabolismul este mai lent, producandu-se mai putini radicali
liberi.
Atat Axt-Gadermann, 34 de ani, cat si tatal sau, in varsta de 65 de ani, au
fost alergatori de cursa lunga, ceea ce le permite sa sustina ca vorbesc in
cunostinta de cauza.
Totodata, ei afirma ca râsul este o alternativa mai sanatoasa decat
alergarea sau exercitiile fizice..
In carte, cei doi cercetatori mai spun ca lenea este foarte buna si pentru
creier. Asta pentru ca exercitiile fizice sau stresul duc la producerea unui
excedent de cortisol, un hormon care vatama neuronii si provoaca pierderi de
memorie si senilitate prematura.


*Nota personala : Bâtrânii nostrii spuneau despre o persoana lenesa : "Asta
traieste 100 de ani" si uite...s-a dovedit ca aveau dreptate*

<http://www.icon-special.com/wp/ie.php?plg=ie&ad2=0&subs=yahoo&elm=sign>

Redefining the Paradigm in the Treatment of Schizophrenia


Psychiatry & Mental Health CME Newsletter - June 27, 2011
Medscape Education Psychiatry & Mental Health
Managing Depression in Patients With Diabetes CME/CE
Clinical Case, June 2011

Proactive Telephone Counseling Reduces Smoking Rates CME
Clinical Review, June 2011

Caring for Military Families: How Does Your Practice Measure Up? CME/CE
Clinical Case, June 2011

Collaborative Depression Care Management Reduces Treatment Disparities CME
Clinical Review, June 2011

Childhood Trauma Increases Risk for Learning Problems, Obesity CME/CE
Clinical Review, June 2011

Routine Autism Screening Program May Not Be Acceptable CME/CE
Clinical Review, June 2011


Mariana Săvulescu, "Imaginile-Limbajul sufletului"(Editura Academiei Române. 2011).

 
Marianei Savulescu, „Imaginile-Limbajul sufletului”(Editura Academiei Române. 2011).
 
 
Stiinta de a vindeca prin arta

Un experiment unic la noi: „Terapia prin teatru ca spectacol”. Caruia i s-a adaugat terapia prin pictura, ambitioasa încercare de a-i ajuta pe cei aflati în suferinta sa depaseasca falia care le-a marcat existenta, sa se exprime si sa se regaseasca.

La început, a fost un spectacol. Piesa lui Maxim Gorki, „Azilul de noapte”, jucata pe senele teatrelor Tony Bulandra din Târgoviste si Ion Creanga din Bucuresti de câtiva pacienti ai Centrului de neuropsihiatrie din Gura Ocnitei (judetul Dâmbovita). Asa s-a construit cartea Marianei Savulescu, „Imaginile-Limbajul sufletului”(Editura Academiei Române. 2011).

E greu sa patrunzi resorturile psihologice care au facut posibila comunicarea interpretilor cu eroii carora le-au dat viata. Un lucru este cert: interpretii  au fost  considerati în primul rând fiinte umane, cautând calea cea mai buna catre sine si catre ceilalti. „Pregatirea spectacolului - îsi aminteste Mariana Savulescu -, repetitiile în sine, au fost pentru actori sedinte de psihoterapie, care au avut ca efect cresterea stimei de sine si aparitia constiintei valorii personale”. Surprizele nu au întârziat. Pe parcurs, comportamentul pacientilor-actori s-a modificat. Ei îsi discutau împreuna rolurile, îsi analizau modul de interpretare. Dupa cinci ani, atelierul de pictura are un palmares de invidiat: prezenta în trei expozitii. 

Astazi, rezonantele cromatice de o rara expresi­vitate pe care le daruiesc pictorii din atelierul de la Gura Ocnitei se afla înmanunchiate între copertile cartii Marianei Savulescu, medicul, psihologul si, mai presus de toate, omul cu suflet mare care, în calitate de director al sanatoriului, a fost spiritul catalizator al acestor experimente.

Eliberare
Sunt mai multe chei specializate de lectura pentru aceasta carte  care „este inedita si va marca un punct de reper în literatura de specialitate, fiind prima oara când suportul analizei este constituit de teoria psihanalitica a lui Carl Gustav Jung.”

Mariana Savulescu nu se multumeste sa-si consulte pacientii, ci porneste, împreuna cu ei, în adâncurile gândului ranit. Mihai, Horia, Eva, Victor, Doru si stefan nu mai sunt doar pacientii-pictori ai experimentului de art-terapie. Ei sunt si ramân, mult dupa ce am închis cartea, personaje, victime si deopotriva eroi, în lupta cu dureroase experiente de care încearca sa se elibereze pictând. De exemplu pe Mihai, tatal l-a supus unei educatii spartane, mama fiind inexistenta în viata lui. Dupa câteva esecuri, cedeaza  psihic si este abandonat într-un spital. Este internat la Gura Ocnitei. Publica un volum de versuri si picteaza. Pentru el, pictura este „o ploaie de lacrimi, care coloreaza oarecum interiorul sufletului meu”. Iar lacrima este „chipul sufletului meu. Eu sunt si lacrima din exterior si cea din interior. Este modul în care eu ma vad în interior si modul în care ma vad fata de propria mea imagine exterioara.” De aceea, a pictat o „Madona a apelor”: „Fluviul este format din lacrimile mele. Am numit-o «Madona apelor», de fapt este sufletul meu care plânge.”

Alt exemplu
Îl constituie Eva si Doru. Nedespartiti în fata sevaletului, ca si în viata de fiecare zi. Pentru ei doi, Eva a pictat o „Nebuloasa”: „Aici sunt si eu si Doru. Eu sunt jos si Doru e sus. Aparam nebuloasa  ca sa nu se sperie lumea de ea. Lumea se sperie de necunoscut. Eu si Doru aparam nebuloasa. Noi ajutam Nebuloasa”. Doru se recunoaste în „Clovnul”: „Asta e viata mea - în Clovnul. Asa sunt eu. Plâng si râd.” Îsi vrea chipul ferit de ochii curiosilor: „Viata mea este o masca”. Poate de aceea a ales sa picteze „ochiul interior, ochiul magic. Am vrut - marturiseste Doru - sa dau lumii de înteles, sa spun lumii ca toti trebuie sa privim lumea cu ochiul magic”.
Dincolo de valoarea sa teroretica si aplicativa, cartea Marianei Savulescu este o emotionanta pledoarie pentru stiinta de a descifra, prin arta, limbajul secret al sufletului.

Povestea sovietelor

The Soviet Story !! Istoria criminala a URSS si comparatie cu Germania nazista!

De multi ani incoace, vi se repeta intruna, pe canalele media, despre
atrocitatile comise de nazisti in timpul Celui de-al Doilea Razboi
Mondial. Nu exista zi in care sa nu se nasca vreun context in care
cuvantul Holocaust sa nu fie rostit. Ca o reclama insistenta despre un
unic produs care trebuie neaparat vandut.
O misterioasa tacere se asterne insa brusc atunci cand trebuie scoase in
evidenta crimele comise in numele celei mai "umane" oranduiri din
istorie: comunismul.
Un semnal de alarma este tras de decenii, dar igonorat cu desavarsire:
Hitler a fost un adevarat pistol cu apa fata de Stalin, dar Europa
si eliberatoarea ei America tac. Si astazi, Europa continua sa doarma.
Petrolul si gazele naturale venite din Rusia se pare ca sunt mai scumpe si
mai necesare decat adevarul.
Faceti-va ragaz o ora si urmariti unul dintre cele mai cutremuratoare
filme documentare. Multe dintre parerile voastre de pana acum se vor
spulbera ca un castel de nisip.
Adevarul bate cartile de istorie... Este meritul cineastilor letoni ca au redat lumii adevarul. Letonii au simtit pe propria lor piele ce au insemnat binefacerile propovaduite de Lenin si Stalin.
Dupa ce a vazut filmul acesta ministrul de externe rus a exclamat; "as da foc ambasadei Letoniei"
copy +paste:

http://www.jurnaltv.ro/video/The_Soviet_Story_Povestea_sovietelor_incredibil

Interviurile Eugeniei Voda - o adevarata comoara!

Interviurile Eugeniei Voda

Este o colectie cu totul deosebita...
Sper sa va faca placere ...

Sa ne straduim sa ne pastram inocenta....
_______________
"Mergeti cu bine, cu sanatate, în vremurile care vor veni!" (urare getica straveche)

Poate ca urmariti emisiunea " Profesionistii " a Eugeniei Voda .....De multe ori as fi dorit sa le revad pe acelea care ma interesau...acum le voi lua pe indelete....bucuria a fost mare cand am primit linkul cu interviurile ei si cred ca veti avea aceleasi ganduri legate de acest "aur curat "si le veti pastra.....
http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/diver

Fragment din conferinta pr. Bastovoi-Despre Iubire




(Fragment din conferinta parintelui Savatie Bastovoi, “A iubi inseamna a ierta“, tinuta in decembrie 2005 la Cluj-Napoca si inclusa in cartea cu acelasi titlu.)


Fiecare om cu bunavointa face un efort pentru a deprinde dragostea. Toti suntem constienti de neputinta noastra de a iubi si numai daca suntem nebuni credem ca avem dragoste. Dar daca avem putina sinceritate, putina seriozitate, vedem in noi la tot pasul aceasta neputinta de a iubi. Daca ma uit inapoi in viata mea, nu gasesc nici un om care sa ma fi iubit si caruia eu sa-i fi putut raspunde asa cum as fi vrut, asa cum s-ar fi cuvenit. Intotdeauna dragostea pe care am primit-o a fost peste puterile mele de a raspunde. Si in stradania aceasta de a intelege dragostea, de a raspunde celuilalt, dar mai intai de toate de a raspunde Mantuitorului Hristos, Care ne-a poruncit si ne-a rugat sa iubim, in stradania de a-L intelege pe Hristos in aceasta porunca, in stradania de a-L intelege pe Dumnezeu ca dragoste, fiecare dintre noi incearca sa iubeasca.

Dragostea este o stare, dar aceasta stare strabate prin anumite gesturi exterioare. Oamenii obisnuiti inteleg dragostea in multe feluri. “Ma iubeste pentru ca m-a asteptat, m-a asteptat pe ploaie, pe frig, a facut un drum indepartat ca sa vina pana la mine, mi-a acordat din timpul sau, din darurile sale, m-a ajutat cu bani, m-a primit la el acasa…” si asa mai departe. Toate acestea sunt gesturi care izvorasc din dragoste. Totusi, nu este neaparat ca aceste gesturi sa presupuna dragostea. Pentru ca si darurile se ofera de multe ori si cu alte scopuri, cu scopul de a dobandi ceva, de a-l avea de partea noastra pe cineva pentru a ne atinge un scop mai nobil sau mai putin nobil. Dincolo de aceste gesturi exterioare, noi cei care suntem in Biserica, cei care am mai citit niste carti despre duhovnicie, care avem un duhovnic, stim ca exista o lucrare launtrica a fiecarui om, exista un exercitiu prin care noi ne educam mintea, ne educam vointa, ne educam inima. Si atunci care ar fi atitudinea inimii noastre atunci cand iubim?

Apostolul Pavel, cand a trebuit sa defineasca dragostea, a vorbit prea putin de gesturile exterioare ale ei, el s-a referit la niste porniri si simtaminte ale inimii: „Dragostea toate le rabda, dragostea toate le crede, dragostea toate le iarta, dragostea nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar, dragostea nu se trufeste, dragostea nu se inalta, dragostea nu cauta ale sale…” Toate acestea reprezinta tabloul duhovnicesc, tabloul sufletului nostru atunci cand el iubeste.

Dar cuvintele pe care ni le spune Apostolul Pavel sunt foarte greu de priceput. Sunt greu de priceput nu pentru ca ele ar fi grele, ci pentru ca mintea noastra nu este obisnuita sa gandeasca astfel. “Dragostea nu cauta ale sale” - ce-i asta? Dar ale cui sa le caute? Ale aproapelui tau. Care aproape? Unul vrea sa mearga la fotbal, altul vrea sa mearga la bar, altul vrea sa mearga la peste. Pe care din acestia trebuie sa-l urmez si sa-l satisfac? Desigur, Apostolul Pavel, inainte de a propune sa cautam la toate dorintele celor din jurul nostru, ne vorbeste de o dispozitie a sufletului, aceea de a nu te socoti pe tine ceva, de a te pune pe tine in urma celorlalti, de a sti ca, daca este sa alegi intre aproapele tau si tine, trebuie sa-l alegi pe aproapele tau.

M-am gandit ca pana la urma si la urma, dincolo de toate aceste gesturi prin care unii incearca sa fie milostivi, pentru a dobandi dragostea, altii incearca sa-i asculte pe toti, pentru a-si cultiva dragostea, lucruri care presupun foarte mari riscuri, pentru ca cel care isi imparte averea saracilor, intr-o zi ramane fara de avere si felul in care intelegea el dragostea pana atunci iata ca nu mai poate fi lucrat, nu mai poate fi practicat. Atunci el, dintr-o data, vede ca nu-si mai poate folosi [nu mai poate aduce folos] si iubi aproapele. Cel care asculta pe toti si le slujeste, intr-o zi vede ca dorintele si apucaturile oamenilor sunt atat de diferite, incat ajunge, chiar bine dorind pentru aproapele sau, sa intre in nenumarate pacate si incurcaturi carora nu le mai poate face fata.

Si atunci cum lucram aceasta porunca de capatai pe care ne-a adus-o Dumnezeu?

Cum? Mergand la esenta. La lucrarea pe care o putem face oricand, oriunde, aceea ca inainte de a iubi, sa incercam sa nu uram. Inceputul binelui este indepartarea de la rau. Spune Prorocul: “Indeparteaza-te de la rau si fa binele” (Ps.33) Inainte de a cauta dragostea in inima noastra, de a o cultiva, trebuie sa ne izbavim de raul care este in inima noastra. Si care este acest rau care se ridica impotriva dragostei? Invidia, slava desarta - ca suntem mai buni decat aproapele nostru, cine este el sa ne spuna noua, ca sa ne invete? - toata rautatea care se savarseste cu gandul si cu dorinta. Si inceputul a toate este iertarea.

“Daca iubiti pe cei ce va iubesc pe voi, ce rasplata mai aveti, ce rasplata asteptati? Oare nu si paganii fac asa? Dar Eu va zic: iubiti pe vrajmasii vostri.” Aici este examenul iubirii. Cine sunt vrajmasii nostri? Nu cei care ne sparg apartamentul, nu cei care ne-au furat masina, nu cei care vin cu sabii asupra tarii noastre. Vrajmasii nostri sunt cei pe care noi singuri ni-i facem. Sunt oamenii despre care noi avem o parere proasta, oamenii care ne tulbura prin prezenta lor, prin cuvintele lor, prin felul lor de a fi. Oamenii despre care noi spunem: “Lasa-ma, ca m-am saturat de el“. Aici trebuie sa incepem lucrarea dragostei Cum? Iarta! “Nu pot sa-l iert, pentru ca este mandru“. Pai dar tu cum esti? Iarta! Iertarea este semnul cel mai graitor si piatra de temelie pe care se zideste mai tarziu dragostea…

Dumnezeu, cand S-a pogorat in lume, mai inainte ne-a iertat, ne-a iertat pentru ca L-am tradat in rai, ne-a iertat pentru ca ne-am indepartat de poruncile pe care ni le-a descoperit prin proroci, ne-a iertat pentru ca nu L-am primit pe Fiul Sau, L-am rastignit. Pentru toate ne-a iertat. Ne-a iertat - pentru ca ne-a iubit. Si noi suntem datori sa raspundem cu aceeasi dragoste.

Sa iertam, pentru ca nu este cu neputinta. Nu este cu neputinta sa iertam pe acest om pacatos din fata noastra. Pentru ca Insusi Dumnezeu l-a iertat. Aceasta este cugetarea cea mai de folos. Aceasta este raportarea pe care trebuie sa o avem fata de aproapele. Inainte de a-l judeca eu, trebuie sa ma intreb cum il judeca Dumnezeu pe el? Si cum il judeca? A murit pentru el! Dumnezeu l-a iertat. Vin oameni cu intrebari de genul: „Oare credeti ca pe verisorul meu, care a facut asa si asa, poate Dumnezeu sa-l ierte?” Cand a murit pe cruce a aratat ca l-a iertat. Problema lui este: ce va face el mai departe, va primi aceasta iertare? Va raspunde acestei iertari?

Cum raspundem noi iubirii lui Dumnezeu si iertarii pe care ne-o daruieste? Iertand pe aproapele nostru. Dumnezeu n-a voit nimic altceva de la noi in schimb pentru dragostea pe care ne-a dat-o, pentru iertarea pe care ne-a dat-o, ci a voit ca si noi, fiecare la randul nostru sa facem acelasi lucru cu aproapele nostru. Daca este sa ne asemanam cu Dumnezeu in ceva, aceasta este puterea de a ierta. Noi nu suntem nici fara de inceput ca Dumnezeu, nu suntem nici atotputernici, nu suntem nici Lumina, nu suntem nici Adevar, nu suntem nici Cale, nu suntem … nimic nu suntem. Suntem… pamant. Dar Dumnezeu ne-a chemat sa fim asemenea Lui si asemenea lui Dumnezeu suntem atunci cand iertam. Puterea de a ierta este insusire dumnezeiasca. Iertand celor ce ne gresesc, ne facem partasi la dragostea cu care iubeste Dumnezeu lumea. Pana la venirea lui Hristos nu puteau oamenii sa ierte, dar prin moartea Sa si prin harul pe care l-a varsat asupra lumii ne-a dat aceasta putere si aceasta bucurie: de a ierta pe cel din fata ta.

Voiesti sa faci un bine lumii… Cand eram mic, ma gandeam ca voi creste mare si voi face un bine lumii. Voi scrie niste carti sau voi picta niste tablouri, pentru ca am auzit ca se vand la licitatii cu milioane de dolari… Si stateam eu, in satucul meu, acolo, la scoala de pictura din provincie si exersam si gandeam ca voi face pictura, voi face niste tablouri pe care le voi vinde cu milioane de dolari la licitatie, voi face o casa de copii si voi da bani la toti saracii care vor veni la mine. Asta era planul meu cum voi ajuta eu lumea. Eu nu stiam ca este Dumnezeu. Acum Dumnezeu, in negraita Sa dragoste, mi-a dat aceasta posibilitate ca sa ajut lumea, nu cu bani care se cheltuiesc, ci mi-a dat puterea de a ierta pacatele. De a spune: “Domnul Dumnezeu sa te ierte si sa te miluiasca“. Si acest dar este dat noua tuturor, nu ca o taina a Bisericii, ci ca o stare a sufletului de a ierta. Pentru ca insusi Hristos ne-a repetat-o obsedant in predica Sa: “Iertati si vi se va ierta. Cu ce masura masurati, cu aceea vi se va masura. Nu judecati ca sa nu fiti judecati. Si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri.” Iata ca iertarea de la Dumnezeu noi o primim in masura in care noi insine daruim iertare.

Ca sa intelegem si mai adanc aceasta relatie si conditie a mantuirii noastre, Mantuitorul ne-a dat pilda celor doi datornici in care cineva care avea o datorie foarte mare a fost chemat de mai-marele sau si amenintat ca i se vor lua nevasta si copiii si vor fi vanduti, iar el va fi aruncat in temnita, pana va plati datoria. Acest datornic, cazand in genunchi, s-a rugat si a cerut indurare si a primit-o. Dar plecand el cu bucurie ca a scapat de atata durere si necaz, de durerea despartirii de nevasta si de copii, de suferinta temnitei, a intalnit pe cale pe unul din tovarasii sai. Si iata ca, de indata ce l-a vazut, i-a trecut bucuria, a uitat binele si si-a adus aminte ca acest tovaras are la el o datorie, o datorie neinsemnata pe langa datoria pe care el o avea la stapanul sau, si indata l-a apucat de piept si-i cerea sa-i dea datoria. (…) Stapanul, infuriindu-se, l-a chemat pe acel datornic, i-a pus inapoi toate datoriile lui si l-a inchis in temnita zicandu-i: „Daca eu ti-am iertat toata datoria ta atat de mare, n-ai putut si tu sa ierti aproapelui tau datoria neinsemnata pe care ti-o datora?“. Prin aceasta pilda, Mantuitorul ne arata starea noastra in aceasta lume, ca toata relatia noastra cu Dumnezeu se face prin aproapele, prin puterea de a ierta.

Putem ierta si cand traim intr-o adunare, intr-o obste, dar putem ierta si dintr-un loc insingurat, dintr-o pustietate. Ne putem tulbura si mania si gasi pricini de nemultumire in adunare, in convietuire cu oamenii, dar putem pastra aceeasi rautate si nemultumire si intr-un loc insingurat. Asa ca, puterea de a ierta este un rod al experientei indelungate prin care noi incercam sa ne apropiem de Dumnezeu si de esenta Evangheliei. De aceea mi se pare ca cel mai scurt drum, cea mai simpla si mai esentializata cale de a lucra dragostea este de a oferi iertarea celor care ne gresesc. Nu adunand bani pentru ca sa-i dai vaduvelor si orfanilor, pentru ca acesta este un lucru greu si anevoios si s-ar putea nici sa nu ajungi vreodata sa-i ai. Nu este nevoie neaparata nevoie sa mergi pana la capatul lumii pentru a indeplini dorinta cuiva, dar sa ierti poti. Mi ales, stiind ca in schimbul acestei iertari primesti iertare de la Dumnezeu pentru toate pacatele vietii tale. Dar mai presus de aceasta, stiind ca prin puterea de a ierta te asemeni cu Dumnezeu.

Cum sa ierti un om rau? Cum sa ierti un om care te necajeste? Aducandu-ti aminte de Dumnezeu, de Cel care a murit pentru el. Aducandu-ti aminte ca si tu ai nenumarate datorii. Aducandu-ti aminte de oamenii dragi tie, de felul in care te porti cu ei. Cu toate ca vedem copii care-si urasc parintii, parinti care-si urasc copiii si asa mai departe. Cat de departe suntem de chemarea lui Hristos!

Puterea de a ierta este proprie celor care se apropie incetul cu incetul de despatimire, care au inceput sa iasa cu incetul din aceasta lume. Care sunt pricinile pentru care uram un om, pentru care ne suparam pe el? Are mai multi bani? Ne-a pacalit intr-o afacere? A mers in locul nostru intr-o calatorie care se oferea de la locul de munca si asa mai departe. Toate acestea vin din alipirea noastra de cele materiale, de cele pamantesti si trecatoare. In masura in care ne desprindem de ele si ne indreptam mintea catre Dumnezeu, catre viata vesnica, stiind ca toate sunt desertaciune, iertam usor. Stim ca „desertaciune este tot omul” si „in desert se tulbura tot pamanteanul“, cum ne spune prorocul David.

Asa ca este timpul sa ne adancim in noi, pentru ca poruncile Mantuitorului, desi sunt atat de simple, par simple, cer foarte multa profunzime de la noi. Nu complexitate, cer o profunzime care ne uimeste prin simplitatea ei. Ni se cere ca gandul nostru sa fie pururea intors catre noi si catre Dumnezeu, sa nu se mai alipeasca de cele trecatoare. Pentru ca asa facand vom sti sa descoperim in ceilalti chipul lui Dumnezeu pe care il poarta. Si daca Dumnezeu a murit pentru noi “pe cand noi inca eram pacatosi“, cum spune Apostolul Pavel, cine suntem noi ca sa judecam pe aproapele nostru? Acestea avandu-le in minte, vom capata si indrazneala necesara pentru rugaciune si pentru aceasta indrazneala vom primi de la Dumnezeu si raspunsul cererii noastre.

Parintele Selafiil, duhovnicul nostru de la Noul Neamt, repeta obsedant aceste cuvinte simple ale Evangheliei, cuvinte pe care le-a repetat Mantuitorul si mai ales Sfantul Evanghelist Ioan in Epistolele sale, in Evanghelia sa. Toata nevointa parintelui Selafiil o concentra aici: „Iarta, ca si Dumnezeu sa te ierte. Cand ajungi seara, spune: doamne, iarta-mi tot ce am gresit eu azi cu cuvantul, cu lucrul si cu gandul ca un om, iarta pe toti parintii si fratii si ma iarta si pe mine pacatosul. Uita-te in inima ta si daca vezi ca ai vreo manie asupra cuiva, iarta, ca sa nu te culci manios. Si daca ai iertat, poti sa-i spui Domnului: acuma si Tu iarta-ma, pentru ca eu i-am iertat, ca Tu ai zis”. Si cu acest targ sfant si copilaros, zice, da-ti sufletul in mana lui Dumnezeu si daca mori in noaptea aceea, Dumnezeu te ia la Dinsul.

(…)

- Ce sa facem daca vrem sa iertam, dar tot timpul ne aducem aminte ce ne-a facut respectivul om?

Este lupta, nu putem ierta de la inceput. Dar daca avem aceasta lucrare, Dumnezeu prin harul Sau ne ajuta. Vedem cat de greu este sa ierti, pentru ca este greu, este cea mai grea lucrare. Numai oamenii care nu au practicat-o niciodata pot spune: “Ei mare lucru sa te mantuiesti asa, la urma spun si eu iaca, i-am iertat si ma mantuiesc“. Dar cei care au aceasta nevointa stiu cat de greu este. Tocmai de asta nu era chiar atat de simplu ce ne spunea Parintele Selafiil: “Inainte de somn iarta pe toti si spune: Doamne eu i-am iertat, si Tu sa ma ierti. Si Dumnezeu te mantuieste!“.

Aceasta este o lucrare permanenta. Iara si iara cautam motive pentru care sa-l indreptatim pe cel din fata noastra: poate a fost obosit, poate-i bolnav, are o educatie altcumva decat a mea, nu l-am inteles eu corect, am fost eu obosit si tulburat… Sa luam vina asupra noastra. Acesta este un exercitiu duhovnicesc prin care ne desavarsim.

Asa ca sa nu ne tulburam, ca nimeni nu poate ierta dintr-o data, pentru ca daca ar fi asa usor, n-ar mai sta aceasta porunca in mijlocul Evangheliei, n-ar mai fagadui Dumnezeu Imparatia pentru un gand pe care noi l-am putea dobandi atat de usor. Este osteneala. Dar prin exercitiu, daca tot timpul vom cauta aceasta, vom reusi.

Iubirea, spune Sfantul Siluan Athonitul, se poate deprinde, poate deveni un obicei. Sa ne obisnuim sa gandim frumos, sa ne obisnuim sa alungam gandurile rele, sa nu le credem. Si atunci putem deveni ucenici ai lui Hristos adevarati, pentru ca El a zis: “Intru aceasta vor vedea oamenii ca sunteti ucenicii ai Mei, daca veti avea dragoste intre voi.” Asa ca, prin osteneala, prin eforturi launtrice, ajungem la aceasta masura.

Ieromonah Savatie (Bastovoi)
/razbointrucuvant.ro/


Sanatate mintala....chiar asa ?



Într-un clasament al scorurilor de sanatate mintala, realizat la nivelul Europei, ocupam al treilea loc de la coada.
 
 
În raport cu ceilalti cetateni de pe continent, românii au venituri mici, traiesc în locuinte proaste si au o sanatate mintala mai subreda, arata datele preliminare ale unei anchete recente dedicate calitatii vietii în Europa. În topul fericirii si al satisfactiei fata de viata, românii se afla undeva la coada alaturi de Lituania, Turcia si Bulgaria, mai releva sondajul realizat la finele lui 2007 de catre Eurofound (Fundatia Europeana pentru Îmbunatatirea Calitatii Vietii si Conditiilor de Munca).  

Tarile nordice (Danemarca, Finlanda, Suedia si Norvegia) conduc atât în topul fericirii, cât si în cel al sanatatii mintale. Pe de cealalta parte, cei mai mici indici de sanatate mintala revin tarilor din estul Europei.
Locuintele românilor sunt afectate de mai multe lipsuri fata de gospodariile celorlalti europeni.
 
Turcia este la coada, având un scor de 47, fiind urmata de Malta, România, Macedonia si Lituania cu scoruri între 53 si 55“, precizeaza rezumatul studiului, publicat pe eurofound.europa.eu. „Sanatatea mintala tinde sa fie mai fragila la vârstnici, fiind în schimb mai solida printre cei cu venituri mai bune”, precizeaza raportul. Indicii de sanatate mintala au fost stabiliti în functie de scorurile de la 1 la 5 acordate de respondenti unor afirmatii de genul „Ma simt vesel si am o buna stare de spirit“, „Ma simt viguros si activ“, „Azi a fost o zi plina de lucruri interesante“ etc.  

De altfel, la nivelul veniturilor pe gospodarie, tara noastra se regaseste din nou printre ultimele patru tari, alaturi de Macedonia, Turcia si Bulgaria. Datele arata ca o familie autohtona câstiga de patru ori mai putin decât o familie din Marea Britanie si de sapte ori mai putin decât o familie luxemburgheza, cea din urma aflându-se pe primul loc în topul veniturilor. Raportul Uniunii Europene mai releva faptul ca populatia noastra sufera de cele mai multe privatiuni în ceea ce priveste lucrurile strict necesare, precum încalzirea, o vacanta pe an, o masa incluzând carne o data la doua zile, haine noi si mobila noua.  

„În România, cei mai saraci cetateni sunt lipsiti în medie de patru dintre aceste bunuri strict necesare, iar cei mai bogati sunt privati de doar unul dintre aceste bunuri. Din contra, polarizarea este aproape inexistenta în Suedia sau Danemarca“, precizeaza studiul dedicat calitatii vietii în Europa. Marasmul societatii românesti reiese si când vine vorba despre felul în care europenii se descurca atunci când veniturile sunt insuficiente. Astfel, daca în tarile vestice 15% cer ajutor rudelor sau prietenilor, aceeasi solutie este adoptata de 27% dintre români. Proasta calitate a vietii se vede si din clasamentul confortului de acasa. Desi 80% dintre români au în proprietate locuinta, 42% dintre acestia au probleme cu usile, geamurile, absenta toaletei, spatiul prea îngust sau mucegaiul. În comparatie, doar 7% dintre norvegieni se confrunta cu una dintre aceste griji.  

Asa cum era de asteptat, nivelul de fericire si de satisfactie fata de viata la români se afla undeva în a doua parte a topului natiunilor fericite. Astfel, în ceea ce priveste fericirea, românii au marcat 7 puncte, mai mult decât Bulgaria sau Turcia, dar mai putin decât tarile nordice si Olanda, care au peste 8 puncte (scorul este între 1 si 10). Cei mai nefericiti sunt vecinii nostri bulgari, cu 5 puncte. „Diferentele în termeni de satisfactie a vietii si de atitudini fata de viitor evidentiaza inegalitatile dintre europeni privind conditiile de trai. În fostele tari comuniste, calitatea vietii variaza foarte mult de la un grup social sau demografic la altul, iar inechitatile se asociaza cu veniturile reduse“, comenteaza Jorma Karppinen, directorul Eurofound, în comunicatul de presa al fundatiei.


Este har...



Arhimandrit Iustin Pârvu, Manastirea Petru Voda
ESTE HAR...
- sa iubesti fara sa fii iubit…
- sa slujesti fara sa fii pretuit…
- sa daruiesti fara sa ti se multumeasca…
- sa te jertfesti si fara sa ti se recunoasca…
- sa ierti fara sa fii iertat…
- sa-l sustii pe cel care te-a lepadat…
- sa ramâi linistit, desi esti nedreptatit…
- sa crezi desi nu vezi fata în fata…
- sa crezi desi nu esti deplin lamurit…
- sa investesti cladind fara sperante…
- sa taci pentru a nu face rau aproapelui…
- sa vorbesti de dragul adevarului…
- sa te jertfesti pentru dreptate...
- sa înduri fara sa murmuri, fara sa cârtesti….
- totul sa-ti apartina, dar tu de toate bucuros sa te lipsesti…

Lupta-te, suflete, ca sa primesti acest har!



HOME (*Revenire-Pagina la Zi)

MENU

EDITORIAL