This feature is not available right now. Please try again later.
| |||||
Preview by Yahoo
| |||||
Congres SAEL 16-18 mai 2014 Predeal
Predeal -
May 20, 2014
by Paula Anghelita |
| J.M. Stolzer - Early Childhood Experiences and the Development of Schizophrenia: An Existential Analysis | |
| C. Daniel Crosby - Existential treatment of personal and career concerns: A case study | |
| C. Daniel Crosby - Baseball Fan Loyalty and the Pillars of Existence | |
| Richard Graye - Performance and Self-Perception: Study of Self-Efficacy | |
| Solomon Makola, Henriëtte Van den Ber - Values systems: What differentiates students with a “high” from those with a “low” sense of meaning? | ||
| Solomon Makola, Henriëtte Van den Berg - Meaning/Purpose in life and related constructs: A literature review | |
| Alfried Langle - Suffering—an Existential Challenge: Understanding, dealing and coping with suffering from an existential-analyticperspective | |
| Joanna Lipari - The case of "Paula": An existentially based treatment approach to chronic depression | |
| Janette McDonald - A death is worth a thousand tellings: Transformation through storytelling | |
| Adam Blatner - Approaches to Deepening Personal Meaning | |
| Dmitry Leontiev - The Phenomenon of Meaning: How Psychology Can Make Sense of It | |
| Jordan Peterson - The Meaning of Meaning | |
| Jens Zimmermann - Meaning, Hermeneutics, and Ethics: Post-postmodern Subjectivity | |
A treia scoală vieneză
de psihoterapie
LOGOTERAPIA
Mirela-Adriana Anghelache
mirelaadrianaa@yahoo.com
Neurologul
si psihiatrul Viktor Frankl este întemeietorul logoterapiei,
asa-zisei „a treia scoală vieneză
de psihoterapie”, după psihanaliza lui Freud şi psihologia individuală a lui
Adler. Austriac,
de origine evreu, el a supravietuit
conditiilor terifiante din patru lagăre de concentrare naziste (mama sa
provenea dintr-o veche familie evreiască de viţă nobilă din Praga).
În timpul celui de-al doilea război mondial, în 1942, Frankl este deportat în
lagărele mortii împreună cu mama, tatăl si una din cele două surori ale
sale.
Exeprienta sa din lagărele de concentrare este prezentată în cartea care
l-a făcut celebru - Man's search for meaning1. În cartea sa Frankl
descrie cum teoriile lui, pe care deja le stabilise în timpul muncii sale
ca neurolog, prin observatii clinice, studii si cercetări la cel mai mare spital
policlinic din Viena (Rotschild), l-au ajutat să
supravietuiască Holocastului, şi cum această experientă i-a întărit şi dezvoltat
teoriile anterioare:
„Noi,
cei care am trăit în lagărele de concentrare, ne putem aminti de acei oameni
care, trecând din baracă în baracă, îsi dăruiau altora ultima lor bucată de
pâine. Vor fi fost puţini la număr, dar îndeajuns de mulţi pentru a dovedi că
totul îi poate fi luat omului, mai puţin un lucru: ultima dintre libertăti -
aceea de a-si alege atitudinea într-un anumit set de circumstante, de a-si alege
propriul mod de a fi.”2
Logoterapia a fost elaborată încă din anii ´20 si comunicată pentru prima
dată într-un articol în 1925, apoi din 1933 Frankl se referă la „analiza
existentială” fundamentată teoretic într-un articol din 1938 si detaliată în alt
articol din 1939, pentru ca din anii ´50 să părăsească notiunea de analiză
existentială, folosind inclusiv notiunea de logoterapie3.
Logoterapia
ajunge la o analiză existentială, asa cum de fapt orice analiză existentială
„culminează” într-o
logoterapie. Analiza existentială sondează posibilitătile concrete de implinire
personală de sens si urmăreste factorul spiritual până în profunzimea lui
inconstientă. Analiza existentială este o încercare a unei antropologii
psihoterapeutice, a unei
antropologii care precede orice psihoterapie, fiindcă orice psihoterapie
are un concept antropologic la bază care are se referă la „o imagine a
omului si o concepţie despre lume”4.
Si, astfel, logoterapia devine o
psihoterapie fenomenologic personală
(Längle, 1995) în care omul însotit
empatic de către terapeut descoperă că are teluri,
sarcini si valori personale, că este animat de vointa de a căuta si găsi un sens
vietii sale.
Logoterapia
porneste de la premiza că motorul principal al existenţei umane este vointa de sens.
Omul zilelor noastre este frustrat existential şi suferă de un sentiment de
lipsă de sens, de un „vacuum
existential”5.
Principiile de bază ale
logoterapiei intenţionează să umple acest gol prin următoarele :
-
Viata
are sens sub toate circumstanţele, chiar
si în cele mai disperate.
-
Motivatia
noastră de-a trăi este motivaţia de-a da un sens
vietii.
-
Avem
libertatea de-a alege ceea ce are sens pentru noi, chiar şi atunci când suntem
pusi într-o situatie de suferintă extremă.
Sensul
vietii nu-l dă neapărat descoperirea lui Dumnezeu, nu invocă vreo divinitate, ci
este dat de: înfăptuirea a ceva (o operă, o sarcină, o misiune etc) –
descoperirea valorilor creatoare; experimentarea a ceva (natura, opera de
artă, relatia cu o altă persoană,
iubirea etc) – descoperirea valorilor experientiale; atitudinea pe care o putem
lua în situaţii care nu mai pot fi schimbate, de ex., în cazul unei suferinte,
făcând apel la libertatea noastră de voinţă putem transforma o încercare, sau o
nenorocire, într-o realizare personală – descoperirea valorilor atitudinale.
Frankl sublinia că nu este neapărat necesară descoperirea valorii suferintei,
oamenii nu trebuie să sufere gratuit, suferinta capătă sens doar atunci când
este inevitabilă, ca de exemplu: în cazul unei boli incurabile, în conditii de
prizonierat etc, când omului nu-i mai rămâne altceva de ales.
Logoterapia cunoaste cinci
domenii de aplicaţie:
1.
în
nevroze noogene ca terapie specifică, dinpre sens, în care terapeutul nu impune propria sa
ierarhie de valori şi conceptia sa despre lume ci sprijină pacientul în căutarea
sa personală a sensului existentei.
2.
în
nevroze psihogene ca terapie nespecifică, în care diveresele modele reactionale
patogene nu au de-a face cu problematica sensului.
În cazul nevrozelor psihogene, Frankl exemplifică cu trei modele patogene
(patogen = care provoacă boli) de reactii:
-
anxietatea
anticipatorie (caz de nevroză de angoasă), frica de reaparitia unui simptom care
face acel simptom posibil;
-
teama
de sine însuşi care se concretizează în lupta pe care o persoană o duce pentru a
înăbusi reprezentările obsedante ce năvălesc asupra ei (caz de nevroză
obsesională);
-
hiperintentia,
o intenţie fortată spre ceva care face acel ceva de excesivă
pe care o persoană si-o acordă siesi dar şi celuilalt) şi hiperintentia.
Pentru a îndepărta reacţiile enumerate mai sus şi pentru a trata
nevrozele psihogene, logoterapia oferă ca metode:
·
intentia
paradoxală, când se mobilizează capacitatea distantării de sine, pacientul fiind
sfătuit să facă chiar ceea ce nu intentiona, sau să-si dorească chiar ceea ce îi
provoca teamă. Modul în care pacientul îşi
formulează intentia paradoxală trebuie să fie făcut cu umor, fiindcă
umorul este un atribut al omenescului si facilitează distanţarea de sine.
·
pentru
hiperreflectie - dereflecţia care oferă transcendenţa de sine şi merge până la
cultivarea încrederii în inconstient, văzut nu numai ca un inconstient instinctual,
dar ca un inconstient spiritual, în
care rezidă „superioritatea cognitivă şi decizională a elementului sufletesc şi
afectiv din om faţă de elementul raţional si
rezonabil”8.
Pacientul (de ex., cel obsesional) trebuie să învete să-si recapete încrederea
în spiritualitatea nereflectată.
·
în
cazul hiperintentiei se caută relaxarea intenţiei şi lipsa preocupării pentru
aceasta pe termen lung sau scurt.
Logoterapia,
ca psihoterapie reumanizată,
„presupune deci să luăm în vedere transcedenţa de sine şi să
luăm în stăpânire distanţarea de
sine.”9, omul fiind
directionat într-o anumită măsură spre altceva, sau spre altcineva, spre un sens
al existenţei luminat prin analiză
existentială.
3.
asistentă
medicală duhovnicească, care dă posibilitatea găsirii unui sens vietii prin
suferintă - atunci când suferinta devine destin (bolnavii suferă de boli
somatogene incurabile) - prin realizarea valorilor atitudinale fată de un destin
implacabil. Vindecarea sufletească, de altfel lucru căutat de orice
psihoterapie, este scopul asistenţei medicale duhovnicesti. Aceasta devine o tehnică a umanităţii medicului, iar
atunci când omul suferind îl solicită, el este şi specialist şi uman: „Din medic numai stiinfic el se
transformă în medic si uman.”10
4.
confruntarea
cu fenomene sociogene cum ar fi sentimentul lipsei de sens, sentimentul de vid
şi vacuum existenţial care duc în anumite cazuri la nevroze
noogene.
5.
profilaxia
nevrozelor psihiatrogene care sunt acele nevroze în care medicul sau psihiatrul
intensifică frustrarea existentială prin metode psihoterapeutice reductioniste
care pot coborî omul la dimensiunea subumană.
Cuvânt de încheiere
Cele
trei scoli vieneze de psihoterapie, psihanaliza, psihologia individuală
şi logoterapia,
au văzut omul în toată complexitatea lui si au abordat diverse fatete ale
umanitătii sale, într-un mod mai mult sau mai puţin reductionist.
Freud a arătat lumii că omul are instincte, dominat de vointa sa de plăcere omul caută tot ceea ce-i oferă plăcere în viată, încercând să evite pe deplin durerea.
Adler a atenţionat că omul dezvoltă încă de la naştere complexe, care se manifestă în relaţiile cu ceilalti şi pe care, prin vointa sa de putere, caută să le depăsească.
Ultimul, dar nu cel din urmă, Frankl, i-a reamintit omului de spiritualitatea sa, l-a instaurat cu puteri depline în uman, după ce predecesorii păreau că îl instauraseră fără prea multă putinţă de întoarcere în subuman. Frankl a reuşit să demonstreze si să sustină cu dovezi empirice că mai presus de orice determinare, ghidat de vointa de a găsi un sens vietii sale, omul se defineste în umanitatea sa atunci când atribuie lumii un logos (sens).
Note
Logoterapie - V.E. Frankl
[1] Viktor Frankl, 1959, Man's
search for meaning, Boston, Massachusetts: Beacon
Press, ISBN 0807014265.
[2] Viktor Frankl, 1959, Man's search for meaning, Boston, Massachusetts: Beacon Press, ISBN 0807014265.
[3] in Alfried Längle, 1995,
Logotherapie und Existenzanalyse – eine
begriffliche Standortbestimmung. In: Existenzanalyse Nr.1/1995.
[4], [5], [6], [7], [8], [9], [10] Viktor E. Frankl, Teoria şi terapia nevrozelor. Introducere în
logoterapie şi terapia nevrozelor, Editura Trei, 2008, pg.: 278, 15, 218,
93, 258, 28, 272.
Bibliografie
Alfried
Längle, Logotherapie und
Existenzanalyse – eine begriffliche Standortbestimmung. In:
Existenzanalyse Nr.1/1995. Traducere din limba germană: Cristian Furnică.
Viktor
E. Frankl, Omul în căutarea sensului
vieţii,
trad.: Silvian Guranda, Editura Meteor Press, 2009.
Viktor E. Frankl, Teoria şi
terapia nevrozelor. Introducere în logoterapie si terapia nevrozelor –
trad.: Daniel Stefănescu, Editura Trei, 2008.
Surse internet:
MENU
