Editorial Mai 2011 - Profesor Dr. Aurel ROMILA


PSIHIATRIE SI FILOZOFIE

Acest editorial este probabil cel mai important din cate am scris pana acum pentru revista. Sper sa fie citit si poate chiar urmat de succesorii mei.

Exista parera ca filozofia trebuie stiuta dar nu e obligatorie pentru psihiatrie. Asta mi se pare o grava eroare in fomarea psihiatrului, deoarece, desi filozofia se invata deobicei tirziu, ea trebuie, pina la urma, sa preceada invatamintul psihiatriei, fiind, dupa parera mea, indispensabila pentru limbajul, logica si gramatica psihiatriei.

Asa ca, psihiatria nu se invata in sine ci constituie o sinteza intre psihiatrie + medicina + filozofie. Este o triada constitutiva.

Daca acest fapt e admis, mai departe se pune problema ca fiecare componenta sa fie bine insusita si aplicata. Aceasta este baza transcedentala a psihiatriei.

Urmeaza practica de fiecare zi, de zeci de ani, care presupune sa poti sa intocmesti o foaie de observatie (scrisa sau in cap).

Si, in final, sa posezi arta dignosticului (DSM) si maestria terapeuticei medicamentoase si psihoterapeutice.

Avem deci doua triade constitutive:

· psihiatrie + medicina + filozofie

· psihiatrie + foaie de observatie + dignostic si tratament

De aceea formarea psihiatrului n-are sfirsit si fiecare trebuie sa urce scara asta toata viata, bineinteles invatind si din esecuri, care sunt inevitabile. Escurile tin de suicid si de cronicizari plus ruperea contactelor cu o parte din pacienti din varii motive.

Psihiatria este grea si ramine o disciplina discreta, confidentiala. Nu este de prim plan sau de televizor. Psihiatrul nu e un actor ci, cel mult, este un regizor.

Mesaj lunar - Prof. dr. Aurel Romila

Stimati colegi,

Suntem virtual peste 500,noi facem APLR ,viitorul psihiatriei si psihologiei poate chiar al filozofiei acestor doua discipline. Multi fac pe amnezicii si inccarca un alt week end destul de banal .Timpul trece si noi trebuie sa-i adugam idei memorabile,sa ne opunem depresiei generale si sa supravetuim la un nivel superior profesional si uman.frar o constiinta colectiva eroica nu putem ajunge la nimic.Asa ca va asteptam ! Pregatim si conferinta dela Predeal dela 21 mai.

Prof.ROMILA

Mesaj de la Prof.dr. Aurel Romila

Am aflat ca din luna februarie nu mai sunt profesor cosultant pentru doctorat.M-am interesat cum sa continui si am aflat ca pot sa-i termin pe actualii doctoranzi,printr-o tutela cu alti profesori.
Prof. Prelipceanu mi-a spus ca el nu poate sa preia doctoranzii mei deoarece are prea multi.Ramine sa intreb pe prof. Manea daca aceepta sa ne tuteleze.Va voi tine la curent interesati-va fiecare la rectorat si informati-ma si pe mine ce avem de facut.

APLR continua cu sedinta din aprilie 30. Ramin deocamdata la fac. de psihologie - ecologica si ma ocup de dizertatii.

Am aflat de la dr.Scortescu ca in librariile Humanitas se mai gasesc DSM IV-TR. Cartea este indispensabila si pentru psihologii care vor sa faca psihologie clinica,psihoterapie,etc. Deasemenea noile serii de rezidenti nu pot invata dignosticul fara sa aibe la indemina DSM-ul

Prof. Romila.

Pictori celebri

1. Velasquez http://www.artinthepicture.com/artists/Diego_Velazquez/
***

2. Rembrandt http://www.artinthepicture.com/artists/Rembrandt/1
***

3. Vermeer http://www.artinthepicture.com/artists/Jan_Vermeer/

 

Sa ne destindem!

1. Spectcol superb http://www.youtube.com/watch_popup?v=6HfDeTVpinU&vq=medium
2. Inotand cu rechinii:  http://www.youtube.com/watch_popup?v=WK2LpUoqX6A&vq=medium
3. Cineva dragur tare http://www.youtube.com/watch?v=u2Qyn3AkAqc

4. Afectiune adevarata http://www.youtube.com/watch?v=Lmj0qeJDRX4

5. Moda

http://www.chanel.com/fashion/8#8-spring-summer-2011-ready-to-wear-chanel-fashion-show-20,0


6. Romanii au talent....mmm...dar la emisiunea similara din Marea Britanie!
http://www.youtube.com/watch?v=z62zrqaqVbY

 

Calatorii virtuale


1. El Teide Tenerife Spania  http://vimeo.com/22439234
 
2. Catedrala St. michel Bruxelles http://photo.photojpl.com/tour/08chicoutimi/chicoutimi-cathedral.html
 
3. Grand Place Bruxelles http://photo.photojpl.com/tour/grandplacenight/grandplacenight.html

ADEVĂRATA MĂSURĂ A INTELIGENTEI : EQ !!! nu IQ !

*REVANŞA SENTIMENTELOR ASUPRA INTELIGENŢEI
sau
ADEVĂRATA MĂSURĂ A INTELIGENŢEI: E.Q. *


*Este foarte interesant că, deşi au diplome echivalente ca valoare, unii se
tarăsc în slujbe umile, în timp ce alţii fac salturi impresionante în drumul
lor către succes. Cum se explică faptul că unii ,care dovedeau în copilărie
o inteligenţă vie şi promiteau foarte mult, au eşuat pană la urmă în
mediocritate, iar alţii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au
reuşit în viaţă ? De ce sunt cupluri care se ceartă şi apoi se despart, şi
perechi care, deşi se mai confruntă cu tensiuni, nu se destramă şi chiar
sunt fericite ? Răspunsul la toate aceste întrebări ţine cont de faptul că
noi "decidem şi gandim sub influenţa sentimentelor", după cum ne sugerează
Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevărata măsură a inteligenţei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul
emoţional. "Marea revoluţie a anilor 2000 constă în revanşa sentimentelor
asupra inteligenţei", ne asigură Daniel Goleman în cartea sa celebră deja în
Statele Unite ale Americii, "Emotional Intelligence".
În prezent, cand ne referim la inteligenţă, înţelegem cel puţin două lucruri
:
  - *intelectul (IQ) şi *
  - *inteligenţa emoţională (EQ). *

*"În mod tradiţional, puterea creierului este dată de IQ, însă cu cat lumea
devine mai complexă, inteligenţa emoţională trece pe primul plan" (Daniel
Goleman).
O persoană inteligentă emoţional este abilitată în patru domenii :
identificarea emoţiilor, înţelegerea emoţiilor, reglarea emoţiilor şi
folosirea emoţiilor.
În viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenţa emoţională este formată
din cinci factori : cunoaşterea propriilor emoţii, managementul emoţiilor,
motivare, recunoaşterea emoţiilor la alţii (empatie) şi relaţiile
interpersonale.
Iată o comparaţie între IQ şi EQ.

Intelectul - IQ (capul) : *

  - *ne ajută să facem socoteli ; *
  - *ne ajută să procesăm informaţii ; *
  - *se bazează pe logică ; *
  - *ne ajută să rezolvăm probleme ; *
  - *ne ajută să reuşim la şcoală ; *
  - *în decursul vieţii IQ-ul este relativ constant ; *

*Inteligenţa emoţională - EQ (inima) : *

  - *ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine şi să ne motivăm ; *
  - *ne ajută să luăm decizii (fără emoţii nu poate fi luată nici o
  decizie) ; *
  - *ne ajută să comunicăm şi să ne înţelegem mai bine cu alţi oameni şi să
  construim relaţii puternice, care durează ; *
  - *ne ajută să ne transformăm ; *
  - *ne ajută să învăţăm din experienţă ; *
  - *ne ajută să fim creativi ; *
  - *ne ajută să reuşim la locul de muncă şi în viaţă. *

*Dezavantajele intelectului : *

  - *funcţionează bine doar cand suntem calmi ; *
  - *funcţionează încet, sau în orice caz mai încet decat inteligenţa
  emoţională ; din această cauză nu ne putem baza pe IQ atunci cand ne aflăm
  în situaţii critice sau cand trebuie să luam rapid decizii ; *
  - *este un predictor slab al succesului nostru în viaţă ; (însă un bun
  predictor al succesului nostru în şcoala tradiţională) ; *
  - *rămane relativ constant toata viaţa. *

*Avantajele inimii : *

  - *funcţionează bine în orice situaţie ; *
  - *functionează rapid, sau în orice caz mai repede decat IQ-ul ; din
  această cauză ne putem baza pe EQ cand ne aflăm în situaţii critice sau cand
  trebuie să luăm rapid decizii ; *
  - *este un predictor puternic al succesului nostru în viaţă ; *
  - *poate creşte, chiar foarte mult. *

*Iată un exemplu dat de Robert Stenberg, care ilustrează diferenţa dintre
intelect şi inteligenţa emoţională : Doi copii se plimbau printr-o pădure.
Unul din ei era foarte bun la învăţătură, premiant, foarte apreciat de
adulţi (IQ). Celălalt era un şmecheraş, slab la învăţătură, dar foarte
descurcăreţ în viaţa de zi cu zi (una din caracteristicile persoanelor
inteligente emoţional). Celor doi copii le iese un urs în faţă. Primul face
repede nişte calcule şi ajunge dezamăgit la concluzia că nu poate scăpa cu
fuga din faţa ursului. Celălalt, foarte calm, se apleacă, îşi verifică
pantofii şi îşi strange mai bine şireturile. Primul, foarte trist, îi spune
că a facut calcule şi nu au nici o şansă să scape de urs dacă o iau la fugă.
Cel de-al doilea îi răspunde, cu acelaşi calm : "Te-nşeli ! Tot ce trebuie
să fac este să fiu cu un pas înaintea ta." (păstrarea calmului şi mintea
limpede în situaţii critice, sunt alte două caracteristici ale persoanelor
inteligente emoţional).
Bell Labs, Centrul de cercetare pentru înalta tehnologie al lui A.T.&T.,
gigantul telecomunicaţiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa
angajaţii care se dovediseră foarte eficienţi. Rezultatul : cei mai valoroşi
cercetători nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau diplome dintre cele mai
prestigioase. Erau însă persoane foarte echilibrate din punct de vedere
emoţional, capabile să facă faţă cu succes momentelor de criză.
Cercetarile au arătat că succesul nostru la locul de muncă sau în viaţă
depinde 80% de inteligenţa emoţională şi doar 20% de intelect. În cazul
liderilor, inteligenţa emoţională contribuie cu pînă la 90% la succes. Asta
nu înseamnă că rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continuă să fie
important, dar nu cel mai important. Creierul omului, înainte de toate, este
făcut ca să iubească.
De altfel, viaţa şi experienţa fiecărui individ arată că, spre deosebire de
IQ, care nu se schimbă mai deloc după adolescenţă, inteligenţa emoţională
este, în mare parte, învăţată, şi continuă să se dezvolte pe măsură ce
înaintăm în varstă şi învăţăm să cunoaştem emoţiile şi sentimentele şi să le
utilizam pozitiv. Poate că nu întamplător se vorbeşte în popor de
maturizare, care, în fond, este potenţialul pe care-l dobandim de a învăţa
abilităţile practice bazate pe componentele EQ.
Aceasta este marea revoluţie a anilor 2000 : supremaţia trăirilor sufletesti
care ia locul spiritului materialist, al gandirii reci, al gestiunii
şirurilor de cifre, al statisticilor şi deciziilor luate de sus. Adevăratele
valori se dovedesc a fi : intuiţia, blandeţea, simpatia, puterea de
concentrare, înţelegerea, empatia.  *
*Viitorul aparţine pe deplin E.Q.-ului.*

--
Dragos Predulea

O invatatura minunata

In aceasta lume complicata in care traim, am intalnit zilele trecute un calugar ortodox de 85 de ani, considerat a avea har conform terminologiei utilizata de confratii sai.Si aceasta deoarece  facea vindecari prin rugaciune.
In terminologia mea, il consider o fiinta iluminata.Si aceasta deoarece traia, simplu, fara nici o urma de indoiala starea de unitate.Am inteles de la el ca putem aspira catre aceasta stare, putem sa ne gandim la ea, dar pasul final este sa ajungem sa o traim, aici, fizic, in acest plan.
Cuvintele lui sunt foarte simple, nu am regasit la el teorii complicate.Asa si afirma:"Creatia este mareata tocmai prin simplitatea, prin claritatea ei.De cate ori cauti cai complicate de a fi in Dumnezeu, tu de fapt te ratacesti in propria minte.La sfarsitul acestei vietii sufletul se innobileaza prin  clipele in care a iubit, a daruit si s-a bucurat ca era pe pamant."

Viseaza  ca si cum ai trai vesnic, dar traieste ca si cum ai muri azi, caci nu conteaza  anii din viata ta, ci viata din anii tai.

Lista E-urilor din alimente

Etichetele alimentelor

E-100

nepericulos

E-170

nepericulos

E-240

tulburări

E-101

nepericulos

E-174

nepericulos

E-241

tulburări

E-102

periculos

E-175

nepericulos

E-250

periculos

E-103

nepericulos

E-180

nepericulos

E-251

periculos

E-104

nepericulos

E-181

nepericulos

E-252

periculos

E-105

nepericulos

E-200

nepericulos

E260...E268

nepericulos

E-110

nepericulos

E-201

nepericulos

E-300

nepericulos

E-111

nepericulos

E-202

nepericulos

E301....E309

nepericulos

E-120

periculos

E-203

nepericulos

E-311

periculos

E-121

nepericulos

E-210

cancerigen

E-312

periculos

E-122

nepericulos

E-211

cancerigen

E-320

colesterol

E-123

foarte cancerigen

E-212

cancerigen

E-321

colesterol

E-124

periculos

E-213

cancerigen

E-322

nepericulos

E-125

nepericulos

E-214

cancerigen

E325...E327

nepericulos

E-126

nepericulos

E-215

cancerigen

E-330

cel mai cancerigen

E-127

nepericulos

E-216

cancerigen

E331...E337

nepericulos

- te-E-130

nepericulos

E-217

cancerigen

E338... E341

modificari gastrice

E-131

cancerigen

E-220

distruge B12

E400....E404

nepericulos

E-132

nepericulos

E-221

modificari gastrice

E-406

nepericulos

E-140

nepericulos

E-222

modificari gastrice

E-407

modificari gastrice

E-141

nepericulos

E-223

modificari gastrice

E-408

nepericulos

E-142

cancerigen

E-224

modificari gastrice

E-410

nepericulos

E-150

nepericulos

E-226

modificari gastrice

E-411

nepericulos

E-151

nepericulos

E-230

periculos

E-413

nepericulos

E-152

nepericulos

E-232

periculos

E-414

nepericulos

E-153

modificari gastrice

E-233

periculos

E-420

nepericulos

E-160

nepericulos

E-236

nepericulos

E-421

nepericulos

E-161

nepericulos

E-237

nepericulos

E-422

nepericulos

E-162

nepericulos

E-238

nepericulos

E-440

nepericulos

E-163

nepericulos

E-239

cancerigen

E-450

modificari gastrice

Despre inima

INIMA
Nu numai tigarile si friptura de porc uzeaza motorul vietii. Treptat, specialistii descopera cu uimire ce legaturi stranse exista intre universul nostru afectiv si sanatatea inimii. O noua disciplina medicala, psihocardiologia, cerceteaza cand si in ce fel frica, furia sau tristetea ne ameninta viata.
 

O piatra pe inima   
  :love:
N-a fumat niciodata. Merge regulat la inot. Valorile colesterolului sunt in ordine, tensiunea putin sub limita normala. Corina Popa e un model de persoana sanatoasa. In pericol sunt altii, credea ea: fumatorii, supraponderalii, hipertensivii sau bolnavii de diabet. Dar in vara anului 2007... Corina se prabuseste la ea in casa, cu dureri puternice in piept, in bratul stang si in maxilar. Vomita. Fiica ei cheama salvarea: se pare ca e vorba de un infarct. La spital, medicii nu-si cred ochilor. Cand examineaza cu cateterul vasele coronariene, cautand portiuni ingustate sau obturari care in mod normal constituie cauza unui infarct, nu gasesc nimic. Tinand seama de varsta pacientei, 69 de ani, vasele de sange sunt ireprosabile. Largi ca niste tevi abia iesite din fabricatie. Abia dupa o ecografie, care pune in evidenta o deformare neobisnuita a inimii, medicii reusesc sa ajunga la o concluzie: Corina Popa sufera de asa-numitul "sindrom al inimii zdrobite". "Din fericire", explica ei, "boala nu reprezinta un pericol pentru viata pacientului, insa primele simptome sunt identice cu ale infarctului. Cauza sunt hormonii stresului, ce paralizeaza pentru un scurt interval de timp muschiul inimii."
Din discutiile cu pacienta, reiese ca inainte de incident, ea se afla la capatul puterilor. Cu un an si jumatate in urma, sotul ei murise de cancer pulmonar, dupa 45 de ani de casnicie. Corina il ingrijise zi si noapte, fara sa se crute, iar dupa moartea lui, avusese luni intregi atacuri de panica. Pierderea tovarasului de viata o imbolnavise - ii zdrobise inima.
Exista cateva expresii populare foarte plastice, care descriu o asemenea situatie. Se spune: "Am o piatra pe inima" sau "Mi s-a oprit inima de frica" ori, ca in cazul nostru: "Asta mi-a zdrobit inima". Intre timp, medicii au aflat cat adevar ascund aceste zicale.
Durerile sufletesti pot omori inima    :love:

Organul situat dedesubtul sternului a fost considerat multa vreme un exemplu de mecanism robust: o pompa de marimea unui pumn, care se contracta de aproximativ 100.000 de ori pe zi, lasand sa treaca prin ea cam 7000 litri de sange - volumul unei cazi de baie, inmultit cu 46.. O pompa ce functioneaza in general fara necesitati de intretinere, timp de mai multe decenii, cu conditia ca tevile ei de alimentare sa nu se infunde, datorita unor influente genetice sau unui mod de viata nesanatos - intelegand prin asta fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale, sedentarismul. Acum cativa ani, cand primii medici si psihologi si-au pus intrebarea daca nu cumva suferintele psihice "ataca inima" literalmente, ei au fost intampinati cu zambete ingaduitoare. Insa de atunci si pana astazi, psihocardiologia, disciplina medicala specializata in efectele patologice produse de stresul psiho-social asupra inimii, a prins contur si a castigat teren. Au iesit de sub tipar manuale voluminoase. Iar in tot mai multe spitale din Occident, lucreaza mana in mana cardiologi, specialisti in psihosomatica si psihologi.
Aceasta noua orientare medicala are la baza constatarea ca durerile sufletului au suficienta putere pentru a provoca o paralizie a unor portiuni din miocard.
 Boala a fost numita "sindromul inimii zdrobite" si, din nefericire, ea duce adesea la declansarea unui infarct cu posibile urmari fatale. Iar lista sentimentelor nocive este lunga: furia, nervii nestapaniti, frica, tristetea si mania presupun riscuri de care nu suntem constienti, la fel ca si epuizarea, descurajarea si depresia.
Unii sunt afectati indata dupa un eveniment traumatizant: dupa o catastrofa naturala cum ar fi un cutremur, dupa un atac terorist, dupa ce au primit vestea mortii unei persoane apropiate, dupa un accident. Altii, cum este Corina Popa, sufera de o perioada indelungata, pentru ca la un moment dat sa se prabuseasca, fara sa poata fi identificata o cauza imediata. Insa cel mai adesea se constata o suprapunere a ambelor variante. "Tipica este combinatia celor doua forme de solicitare - cronica si acuta", afirma specialistii. "Deja cu luni de zile inainte de infarctul propriu-zis, pacientii se simt extrem de obositi, extenuati si lipsiti de energie. Ingrijorati de starea lor, multi se prezinta la medic. Daca apoi se adauga si o enervare brusca, infarctul se produce instantaneu."
Ce se petrece acolo, sub piele, muschi si coaste? Cum se ajunge de la stari de spirit la obturari ale vaselor de sange? Cum paralizeaza sufletul inima? Pana in prezent, cercetatorii n-au elucidat toate detaliile acestor procese primejdioase, insa esenta lor este mai presus de orice dubiu: cand tristetea, starile conflictuale, frustrarea sau melancolia dureaza saptamani si luni, ele nu mai inseamna pentru organism decat un singur lucru - stres si anume in varianta sa nesanatoasa, cronica: sindromul inimilor zdrobite. Efectul lui nu este totdeauna mortal. Unii dintre cei loviti isi revin. In schimb, altii au mai mult ghinion: la ei stresul forteaza indesirea batailor inimii si totodata deteriorarea vaselor. Acestea devin mai rigide si se ingusteaza, acoperindu-se cu depuneri ce pot impiedica circulatia normala a sangelui. Ori se fisureaza si formeaza cheaguri - un risc cu atat mai crescut, cu cat sangele pacientului respectiv tinde sa se coaguleze mai rapid. In punctul acesta, pericolul de infarct e major.

Lipsa aprecierii   
 :love:
In cazul lui Valentin Abrudan, factorul declansator al infarctului a fost o cearta cu seful. Barbatul lucra ca indrumator pentru persoanele cu handicap. "La serviciu ma aflam intr-o agitatie permanenta, nu-mi permiteam nici o clipa de odihna", povesteste el. "Treptele in institutie le urcam si le coboram cate trei odata, aveam mereu sentimentul ca nu-mi fac munca indeajuns de repede." Apoi a aparut o colega noua, care a inceput sa-l sicaneze sistematic. In cele din urma, a sosit si ziua cand seful i-a spus in fata ca vrea sa scape de el - dupa mai mult de zece ani. Abrudan a facut infarctul la sase ore dupa acea discutie, seara in pat.. Abia implinise 40 de ani. Dusese intotdeauna o viata sanatoasa, era vegetarian si practica regulat joggingul, nu avea obiceiul sa fumeze si consuma foarte rar alcool. In acelasi timp insa, traia neincetat sub tensiune. Iar in final, fusese supus unui ultim soc. Statisticile medicale atesta fara putinta de tagada faptul ca relatiile dificile la locul de munca obosesc inima. Enervarile permanente la serviciu dubleaza riscul de infarct la persoane initial sanatoase.
Al doilea punct sensibil in atmosfera zilnica de la lucru este lipsa de apreciere: oamenii dau ce au mai bun in ei in profesie si nu se simt recompensati pentru aceasta. Recompensarea insuficienta poate imbraca forme diferite: salariu modest, statut inferior, lipsa unor sanse de promovare, nesiguranta locului de munca, un sef coleric sau colegi agresivi. Printre exemplele tipice se numara, de pilda, medicii secundari, care presteaza o munca de raspundere, sunt prost platiti si nici n-au vreun cuvant de spus in cadrul ierarhiilor rigide din spitale. Sau mamele active profesional, care se istovesc pe doua fronturi, fiind nemilos criticate pretutindeni. Sau cei cu vocatia daruirii, care isi cheltuiesc energia pentru altii, fara nici un fel de recunostinta.
Dar si cine nu lucreaza poate trai in conditii de stres cronic. Sa fii somer si sa primesti zilnic cate un nou refuz la o cerere de angajare, sa porti un razboi conjugal ori sa-ti ingrijesti mama bolnava de Alzheimer - asemenea lucruri macina sufletul, la fel ca suprasolicitarea si subaprecierea de la serviciu. E o schema care se repeta la infinit: munca peste puteri, pentru a plati ratele la casa si datoriile. La un moment dat, cand randamentul scade, visul se spulbera, statutul social e compromis, relatia cu partenerul se uzeaza din pricina problemelor. Apoi, pe neasteptate, catastrofa: infarct.
Nu oricine munceste din greu sau are de depasit o serie de probleme personale se confrunta cu acelasi grad de risc. Vulnerabilitatea la stres depinde pe de-o parte de factorii genetici, iar pe de alta, de experienta acumulata si atitudinile dobandite. Ce exigenta avem fata de noi insine? In ce masura suntem obsedati de performanta? Ce importanta acordam situatiilor critice? Le putem gestiona? Pentru unii, o cearta cu nevasta ori toanele sefului reprezinta doar o solicitare nervoasa in plus, pe cand altii se distrug din cauza lor.

Deschideti-va sufletul! Emotiile negative pot fi fatale   
 :love:

Este un fapt dovedit ca oamenii care suporta un stres emotional cronic percep altfel lumea inconjuratoare, iar acesta e inceputul unui cerc vicios: la ei pragul de "alarma" a coborat sub limita normala, creierul lor este mai atent si mai receptiv la stimulii exteriori. Au deseori reactii de spaima ori emotie, organismul lor se comporta in fata unor situatii banale, cotidiene, ca si cum ar fi unele de extrema urgenta. E vorba de oameni care n-au posibilitatea sa discute cu cineva despre emotiile lor negative. Ei nu se elibereaza de aceste sentimente, ci le retin si le refuleaza. Cu consecinte fatale pentru sanatatea inimii.
 Foarte aproape de marginea prapastiei se afla persoanele caracterizate printr-o tristete patologica: depresivii au un risc de infarct de doua ori mai mare, comparativ cu semenii lor mai deschisi si exuberanti. Depresia constituie un stres permanent pentru organism. Un depresiv se gaseste continuu intr-o stare de tensiune distructiva, care modifica intregul metabolism. Din perspectiva unui posibil infarct, depresia nu este cu nimic mai prejos decat factorii fizici de risc cunoscuti, ca fumatul ori hipertensiunea arteriala. "Depresivii trebuie sa invete treptat ca pot avea din nou incredere in propriul lor corp", spun medicii. De pilda, prin psihoterapie, tehnici de relaxare sau programe echilibrate de sport.
Revizuirea modului de gandire, schimbarea atitudinii, relaxarea - pentru aceasta, cei mai multi necesita ajutorul unui profesionist. Dar multe victime ale stresului merg pe aceasta cale numai dupa ce pompa sistemului lor circulator a cedat. Desi ar putea lua masuri cu mult inainte de colaps: cine nu-si poate depasi tristetea, cine se teme ca va deveni depresiv ar trebui neaparat sa aiba o discutie sincera cu medicul sau de familie, ori sa se adreseze unui psihiatru sau psiholog. Daca problema nu e inca presanta, destule se pot rezolva si cu pasi mici. Concret, aceasta inseamna: fragmentati-va programul de munca cu pauze, mergeti la fereastra, priviti afara si visati cu ochii deschisi. Cand va simtiti la stramtoare, calmati-va deliberat cu ajutorul respiratiei sau vizualizati imagini ce va inspira liniste, pentru a va distanta emotional de situatia care va streseaza.

Pompa cu functionare non-stop   
 :love:
Fara ca noi sa fim constienti de asta, inima noastra isi face datoria neintrerupt, zi si noapte. Invatam s-o pretuim abia cand se defecteaza.

Marimea   
 :love:
Inima este cat pumnul stapanului ei.

Greutatea   
 :love:
* La un adult: 300-350 grame.

Pulsul in stare de repaos (batai pe minut)    
 :love:
* Adult: 60-80
* Nou-nascut: 140
* Maratonist: 35

Numarul batailor de inima la un adult    
 :love:
* In cursul unei zile: 100.000
* In 70 de ani de viata: circa 3 miliarde.

Inceputul   
 :love:
Din a patra saptamana de sarcina, inima embrionului incepe sa pulseze in abdomenul mamei.
Capacitatea de transport      :love:

* Pe zi: 7000 litri de sange (de 46 de ori volumul unei cazi de baie).
* In 70 de ani de viata: 178 milioane litri de sange.

Oprirea  
 :love:
Inima inceteaza sa bata abia la trei pana la cinci minute dupa ce omul si-a dat ultima suflare. Daca inima se opreste prima, dureaza doar 30-60 secunde pana cand dispare si respiratia.

Infarctul  
 :love:
Din numarul total de infarcturi, aproape o treime conduc la un deznodamant fatal. Majoritatea au loc in orele diminetii.

HOME (*Revenire-Pagina la Zi)

MENU

EDITORIAL