Carte - 50 de mituri ale psihologiei populare si mitul efectului muzicii lui Mozart

De ani buni, cercetatorii tot discuta despre efectele pozitive ale muzicii clasice asupra psihicului uman. Unul dintre cele mai importante fenomene era considerat „efectul Mozart", respectiv o presupusa intensificare a activitatii creierului care s-ar produce, indeosebi la copiii cu varsta sub trei ani, daca asculta muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Descoperitorii „efectului Mozart" sunt doi americani, de la University of California, doctorul Gordon Shaw si Frances Rauscher, un fost muzician (violoncelist de concert) si expert in dezvoltarea cognitiva. In 1993, ei au publicat rezultatele unui studiu efectuat pe cateva zeci de studenti de colegiu in urma ascultarii primelor zece minute din Sonata pentru doua piane in re major (KV 448) de Mozart, concluzionand ca muzica duce la o imbunatatire a gandirii spatial-temporale.

Experimentul lor a inclus si trei grupuri de prescolari: copiii dintr-un grup au luat lectii particulare de pian/claviatura si de canto, un al doilea grup de copii a luat lectii private de folosire a calculatorului, iar copiii din al treilea grup nu au primit niciun fel de lectii. In cele din urma, copiii care au luat lectii de pian/claviatura au avut rezultate cu 34% mai bune la testele care le masurau capacitatile spatial-temporale decat ceilalti. Rauscher si Shaw au concluzionat astfel si ca lectiile de pian si de canto sunt superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al imbunatatirii aptitudinilor de gandire abstracta ale copiilor.

Teoria lor a devenit brusc extrem de populara, la acest lucru avand o contributie importanta si mass-media. Comunitatea stiintifica a fost insa mai reticenta, deoarece incercari de a reproduce rezultatele asumate de catre Shaw si Rauscher au fost lipsite de succes.

Recent, insa, o echipa de cercetatori de la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Viena a prezent, in jurnalul stiintific Intelligence, niste rezultate solide care dovedesc ca nu exista de fapt „efectul Mozart" si deci nu se poate vorbi de imbunatatiri cognitive prin simpla ascultare a muzicii compozitorului austriac.

„Desigur, recomand oricui sa asculte Mozart, dar acest lucru nu trebuie sa intretina sperantele ca astfel oamenilor li s-ar imbunatati performantele intelectuale", a declarat Jakob Pietschnig, liderul grupului de cercetatori. Acestia arata ca atunci cand se observa un efect dupa interventia muzicii, acesta este datorat numai unei stimulari a dispozitiei si a starii de excitatie. Concluziile studiului sunt in concordanta cu o alta recenta demistificare, facuta de psihologul Scott E. Lilienfeld, care in cartea sa „Cele 50 de mari mituri ale psihologiei populare", plaseaza „efectul Mozart" pe pozitia a sasea in topul celor 50 de legende ale acestei stiinte.

Nasterea unui mit

Nici acum nu este foarte clar cum de a devenit atat de popular „efectul Mozart". Desigur, la acest lucru a contribuit si popularizarea de catre mass media, dar se pare ca si publicul avea asteptari. Cotidianul New York Times a scris ca ascultand muzica lui Mozart, elevii de liceu pot obtine rezultate mai bune la testele scolare. Alti comentatori au subliniat faptul ca inteligenta copiilor poate fi stimulata tot cu ajutorul lui Mozart.

In 1998, guvernatorul statului Georgia a emis o lege pe baza careia fiecarei mame care nastea i se oferea un CD cu muzica clasica. Tot atunci, guvernul local al statului Florida a stabilit ca centrele de copii trebuie sa difuzeze, cel putin o ora pe zi, evident, tot muzica de Mozart. In plus, unele ferme agricole au montat difuzoare in grajduri sperand ca, ascultand sonate, vacile vor da mai mult lapte. Iar unele mari companii difuzau muzica lui Mozart pe culoare si in lifturi, pentru a mari astfel capacitatea de gandire a propriilor angajati.

Shaw si Rauscher au stimulat aparitia unei adevarate industrii, creandu-si propriul institut, Music Intelligence Neural Development Institute (MIND) si scotand o carte si un CD numit „Keeping Mozart in Mind". La institut, relateaza presa, se desfasoara in continuare numeroase cercetari pentru a demonstra efectele benefice ale muzicii, nu doar in ce priveste influentarea pozitiva a sentimentelor si a bunei dispozitii, ci si a inteligentei si sanatatii.

Nu au lipsit desigur nici exagerarile. Un cercetator, Don Campbell, care a patentat de fapt expresia de „efectul Mozart", a exagerat si distorsionat cercetarile efectuate de Shaw si Rauscher doar pentru a-si face reclama propriilor produse (disponibile pe www.mozarteffect.com), sustinand, printre altele, ca a reusit sa faca sa dispara un cheag de sange din creierul sau rugandu-se si vizualizand o mana in vibratie aflata in partea dreapta a craniului.

Cum promotorii „efectului Mozart" au fost intampinati cu scepticism de catre comunitatea stiintifica, Shaw si Rauscher au sustinut tot timpul ca munca lor a fost gresit interpretata. Ei afirma ca au aratat existenta unor modele ale neuronilor care sunt excitati in mod secvential si, se pare, pre-existenta in creier a unor zone care reactioneaza la frecvente specifice. Shaw si Rauscher raman convinsi ca desi gandirea spatio-temporala este esentiala pentru multe activitati cognitive de nivel superior, stimularea zonei creierului care este asociata cu gandirea spatio-temporala si exercitiile de dezvoltare ale aptitudinilor spatio-temporale maresc inteligenta unei persoane in acitvitatile matematice, in inginerie, sah si stiinta.

Si totusi, muzica e pozitiva

O intrebare totusi ramane: care sunt efectele benefice ale muzicii? Un recent studiu realizat la Universitatea din Zurich, citat de Die Welt arata ca cine invata sa cante la un instrument – copil sau adult – are performantele intelectuale ridicate si poate chiar sa isi creasca nivelul de inteligenta.

"Sa inveti sa canti la un instrument are mai multe efecte pozitive", spune Lutz Jäncke, profesor de neuropsihologie la Zürich , "atat la copii, cat si la adulti. Invatarea unui instrument poate sa creasca nivelul de inteligenta cu pana la 7 puncte."

Explicatia? In timpul exersarii, sunt folosite mai multe elemente. Astfel, daca un copil doreste sa invete sa c ante la un instrument, trebuie sa se exerseze zilnic cate o jumatate de ora si sa se concentreze. Are, deci, nevoie de atentie si autodisciplina.

„In afara de acestea, se antreneaza si capacitatea de memorare, pentru a putea retine frazele muzicale si pentru a le reda ulterior. Si, nu in ultimul rand, muzica antreneaza si motivarea performantei.", spune Jäncke. Muzica ar putea usura si invatarea unei limbi straine sau dezvoltarea capacitatii de a simti emotiile oamenilor din jur. "Muzicienii au un simt aparte pentru starile de spirit, ei inteleg  repede emotiile altora din tonul cu care vorbesc acestia".

Nu conteaza la ce instrument se exerseaza, fie acesta pian, chitara sau tobe. "Este irelevant ce fel de muzica alege fiecare. Stimulativ este insa faptul de a participa activ la actul muzical, nu doar sa stai si sa asculti. Efectul pozitiv asupra creierului este masurabil chiar dupa doar patru sau cinci luni de zile de exercitii. Ba chiar am constatat modificari positive chiar la persoane de peste 65 de ani", a mai declarat Lutz Jäncke.