| |||||||||||||||||||||||||||||||||||
Concertele de Anul Nou de la Viena din 1941 până în 2016
Regizorul iesean Andrei Serban, intr-o aparitie televizata la postul DIGI 24 IASI, in 8 ianuarie 2016, spunea ca youtube-ul are dezavantaje. Una este sa fi prezent in sala sa asculti, sa simti vocile interpretilor, alta este youtube-ul. Mediul virtual are clar dezavantaje! Spectacolul la care esti direct partas, daca a fost bine inchegat de regizor, te face sa simti, sa traiesti, sa percepi altfel totul, in comparatie cu mediul virtual. Revenind la realitate, ca sa fi un participant direct la teatru in tara sau in strainatate, trebuie sa ai bani! Te costa mai putin abonamentul la furnizorul de servicii internet.
Editorial Aprilie 2016 - Prof.Dr. Aurel ROMILA
NORMALITATE versus SOLIDARITATEPentru practica este important sa deosebesti un normal de un schizofren, sa stii ce ai de facut.
Normalul este unitatea abstracta, ideala a partilor psihicului, este o muzica de fond, discreta, utila, civilizata, pozitiva, pe cand schizofrenul este fragmentat, indiferent la prezent si deci fara viitor.
Distinctia este necesara dar trebuie evitata stigmatizarea, dispretul, frica si marginalizarea.
Distinctia este necesara dar trebuie evitata stigmatizarea, dispretul, frica si marginalizarea.
Resocializarea a insemnat mai ales cooperarea bolnavului cu parimtii si cu autoritatile medicale. Asta a fost solidaritatea romaneasca.
Sper ca pana la urma sa se inteleaga...
Prof.Dr. Aurel ROMILA
Prof.Dr. Aurel ROMILA
The British Journal of Psychiatry Table of Contents for April 2016; Vol. 208, No. 4
|
The British Journal of Psychiatry Highlights of this issue for 1 April 2016; Vol. 208, No. 4
BJP Online -- Highlights of the Current Issue
- April 2016; Vol. 208, No. 4
- The complete Table of Contents for the current issue is available online at: http://bjp.rcpsych.org/content/vol208/issue4/ The following content is available online at: http://bjp.rcpsych.org/cgi/content/full/208/4/A15
Highlights of this issue
Kimberlie Dean Five trials of treatment approaches in depression
Three papers in the BJPsych this month present findings from depression treatment trials and two papers address treatment of depressive episodes in bipolar disorder. Huijbers et al (pp. 366–373) trialled discontinuation of maintenance antidepressant medication following completion of mindfulness-based cognitive therapy in a sample of adults with recurrent depression in remission, and found an increased risk of relapse/recurrence in the discontinuation group. The authors comment that, while remitted patients under these circumstances should be advised to stay on medication, those who persist in their wish to discontinue should be supported to do so. A pilot randomised controlled trial of the Healthy Activity Program, a brief psychological treatment with behavioural activation at its core, was conducted in India and a positive impact of the intervention on the prevalence of depression was found. Chowdhary et al (pp. 381–388) comment on the potential of their systematic and context-specific approach to the development of the intervention to be applied to other mental disorders. In a UK-based trial of a practice nurse-led proactive care intervention for chronic depression in primary care, Buszewicz et al (pp. 374–380) found that the intervention improved levels of functional impairment but there was no improvement in either depression scores or quality of life, except in those engaging in the full intervention. The authors comment on the need to identify those patients, from this neglected clinical group, who are most likely to engage and benefit from such treatment.
Treatment of bipolar type II depression with antidepressant medication is controversial because of the potential problem with manic switch episodes. Amsterdam et al (pp. 359–365) compared antidepressant with mood stabiliser monotherapy in a sample of adult out-patients with bipolar II depression. They found that short-term use of venlafaxine produced better outcomes than lithium and did so without an increased risk of hypomania developing. Predictors of recovery from bipolar depression are not well established, nor is the role that such predictors might have in moderating response to treatment. Utilising data from the Systematic Treatment Enhancement Program for Bipolar Disorder (STEP-BD) randomised controlled trial of psychosocial treatment, Stange et al (pp. 352–358) examined the role of affective instability on the course of bipolar depression. The degree of instab ility of symptoms of both depressive and manic type was found to predict a lower likelihood of recovery and a longer time to recovery but did not moderate the effects of the various allocated psychosocial treatments tested. The authors call for further research to understand the role of personality comorbidities, the mechanisms underlying the associations found, and the extent to which treatments might impact directly on affective instability, as a means to improve recovery from depression.
Mortality and physical health comorbidity in those with mental illness
Using data from the English Longitudinal Study of Ageing (ELSA), White et al (pp. 337–342) were able to examine the impact of depressive symptom duration on mortality risk, an aspect of the established linked between depression and death which has not been well studied. They found evidence of a dose–response relationship between the duration of symptoms, measured over repeated assessments during follow-up, and mortality. The importance of physical activity, cognitive function, functional impairments and physical illness in explaining the association was considered. In a meta-review of interventions to reduce mortality risk in people with severe mental illness, Baxter et al (pp. 322–329) identified 16 systematic reviews, 8 with mortality as the primary outcome. On the basis of their review, the authors call for urgent action in two areas – improving adheren ce to psychiatric pharmacological guidelines and to guidelines for monitoring metabolic health. They also call for more research to understand the barriers to physical health monitoring and to understand the important ingredients of integrative community care programmes which have been shown to have a positive impact on physical health outcomes.
While those with bipolar disorder and depression are known to have poor physical health outcomes, the impact on cardiometabolic disease specifically is not well understood. Using cross-sectional data from the UK Biobank, Martin et al (pp. 343–351) found associations between both disorders and cardiovascular disease outcomes even after adjusting for a range of confounding factors, with risk broadly greater for those with features of bipolar disorder. An association was also found between psychotropic medication and cardiometabolic disease, even among those without a definite history of mood disorder.
Mental illness stigma
The development of stigma theory has occurred largely in a Western context. Angermeyer et al (pp. 389–397) sought to compare public beliefs and attitudes about schizophrenia in Germany and Tunisia in order to explore the impact of cultural differences on the social processes underlying stigma. The authors found differences in the form rather than the magnitude of stigma between the two settings – the difference seemed to manifest particularly in those social roles which 'matter most' to people in the different settings. In an editorial by Corrigan (pp. 314–315), two key approaches to resolving stigma are considered – promoting normalcy and promoting solidarity. In comparing the pros and cons of the two approaches, Corrigan proposes that future research and advocacy needs to identify which of the approaches should be employed in different circumstances.
Berlin 1945. Un filmulet uluitor.
Andrei Pleşu - "Neologismele"...
Andrei Pleşu - "Neologismele"...
*Secretarele nu-şi mai spun decât manager assistant. Cizmarii şi chiloţarii
sunt designeri. Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de
micile noastre snobisme de cetăţeni ai unei ţări mici, dar vioaie. *
*Nici gând.*
*S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la
posturi de radio şi de televiziune, iar cuvinte româneşti cât se poate de
utile sunt înlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu
vocabularul limbii române, şi cu gramatica ei. *
*Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă
politicieni inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul la un
şpriţ, înainte de a lua notă de trecere la română în liceu se dau în
bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul. *
*Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunităţi. Nu mai suntem
hotărâţi să facem ceva, ci determinaţi. Nu mai realizăm, ci implementăm. Nu
mai avem cazuri, ci speţe. Nu ne mai ducem într-un loc, ci într-o locaţie.
Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm. Nu mai consimţim, ci
achiesăm. Serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă. Ceva care ţi se
pare obligatoriu e un must !!! Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la
expectaţiuni. Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm. Şi nu mai
aşteptăm un răspuns, ci un feedback. Nu mai avem frizeri şi croitorese,
avem hair stilişti şi creatoare de fashion. Cu alte cuvinte, deţinem o
oportunitate pe care suntem determinaţi să o implementăm într-o locaţie pe
care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanţă care e un must şi asupra
căreia ne focusăm in expectaţiunea unui feed-back pozitiv. *
*Altfel, când ies din rol, îi auzi cu câte un neaoş şi superior „Hai să-mi
bag ..." sau cu concluzia absolut academică: „Un căcat!"*
Motto :
*„Ca să inţelegi că eşti prost, trebuie totuşi să-ţi meargă mintea"*
Idei din cartea „Enzima miracol" de Hiromi Shinya
Idei din cartea „Enzima miracol" de Hiromi Shinya
-Antioxidanții aflați în ceaiul verde sunt un tip de polifenol, care împiedică sau neutralizează efectele devastatoare ale radicalilor liberi. Totuși, atunci când mai mulți dintre acești antioxidanți sunt reuniți, ei devin o substanță numită tanin.Teoria mea este că ceaiul care conține acid tanic are un efect negativ asupra mucoasei stomacale - acea membrană de mucus care căptușește stomacul — iar persoana în chestiune va dezvolta boli la stomac, cum ar fi ulcerul.Adevărul este că, atunci când examinez cu ajutorul endoscopului stomacul pacienților care beau cu regularitate ceai (ceai verde, ceai chinezesc, ceai englezesc negru) sau cafea, care conțin cantități mari de acid tanic, descopăr de obicei o mucoasă gastrică subțiată de schimbările atrofice petrecute acolo. Această căptușeală a stomacului — care este absolut vitală — se topește văzând cu ochii. În plus, pentru multe dintre tipurile de ceai vândute la supermarket în zilele noastre se folosesc substanțe chimice agricole în procesul de cultivare.
-Incă nu am întâlnit un om care să consume zilnic iaurt și, în același timp, să aibă o bună sănătate intestinală. Mulți americani beau zilnic lapte și consumă produse lactate încă din copilărie. Dar mulți dintre acești oameni suferă de osteoporoză, care, de fapt, se presupune că ar trebui să fie prevenită de calciul din lapte.
-In SUA, constatându-se creşterea ratei de îmbolnǎviri, s-au analizat cauzele şi rezultatul s-a prezentat in Raportul McGovern., care a tras concluzia că multe boli sunt cauzate de obiceiuri alimentare greșite (consum mare de carne şi grǎsimi) și a descris alimentația ideală: nu alta decât cea din Japonia „Erei Genroku" (1688–1703), care consta în cereale ca aliment de bază, suplimentate de legumele sezoniere, plante marine și mici cantități de pește, pentru aportul de proteine. 6 motive pentru care alimentația bogată în proteine îți va afecta sănătatea: 1. Toxinele din carne produc celule canceroase, 2. Proteinele pot cauza reacții alergice, 3. Proteinele în exces solicită ficatul și rinichii, 4. Un aport exagerat de proteine produce deficiență de calciu și duce la osteoporoză, 5. Proteinele în exces pot conduce la pierderea energiei, 6. Proteinele în exces pot contribui la sindromul deficitului de atenție la copii. Principala cauză a distrugerilor provocate de carne în intestinele noastre este faptul că în carne nu există fibre alimentare, existând în schimb o cantitate mare de grăsime și colesterol. În plus, carnea face ca pereții colonului să devină treptat mai groși și mai rigizi şi are drept efect o scădere pronunțată a scaunului din colon. Drept rezultat, în colon se acumulează scaun stagnant care se acumulează în diverticuli sau între pliuri şi produce toxine, cauzând mutații genetice în celulele acelor secțiuni, ducând la formarea de polipi. Polipii cresc și, în ultimă instanță, devin canceroși.
-Toate medicamentele sunt străine organismului. Americanii iau cu prea mare nonșalanță medicamente. Deși uneori medicamentele sunt necesare pentru tratarea anumitor boli, eu cred că toate medicamentele, fie ele cu rețetă sau fără, sunt, în esență, dăunătoare pentru organism, pe termen lung. Fie că sunt chimicale, fie că sunt ierburi, medicamentele sunt, în general, străine organismului. Eu sunt și medic și, ocazional, trebuie să le prescriu medicamente pacienților, atunci când consider că este necesar. Multe tipuri de medicamentație vor produce efecte care nu sunt amintite în documentația însoțitoare. In ultimii ani am folosit propriul meu corp pentru a testa efectele medicamentelor şi am învățat un lucru: cu cât apar mai rapid efectele, cu atât medicamentul este mai toxic. Când alegeți un medicament, vă rog să nu uitați că un medicament eficient, care aduce o ușurare imediată, va fi mult mai nociv pentru organism decât multe alte medicamente.
-Arsura de stomac este un avertisment emis de organism; nu o neglijați. Ideea că arsurile, refluxul acid și indigestia acidă ar fi rezultate ale „hiperacidității gastrice" este greșită. În realitate, prea mult acid în stomac este un nonsens. Acidul din stomac este produs pentru că este necesar pentru menținerea echilibrului și a sănătății pe ansamblu. Dacă vei anihila aceste mecanisme naturale ale organismului cu medicamente, cred că rezultatul va fi scurtarea vieții. Dacă te preocupă serios sănătatea proprie, gândește-te că organismul pornește de la nivelul celular. Celulele noastre sunt permanent înlocuite de celule noi. Celulele din anumite zone ale corpului sunt complet înlocuite cu altele noi. Aceste noi celule sunt create din apa și hrana pe care le consumăm zilnic. Pornind de la această constatare, putem spune că sănătatea noastră este determinată de calitatea apei
și a hranei consumate de noi. Sistemul nostru gastrointestinal, care absoarbe hrana și apa, este deci partea fundamentală a corpului nostru. O calitate proastă a apei și a hranei va face ca sistemul gastrointestinal să fie primul care suferă. Ce se întâmplă în interiorul corpului uman diferă de ceea ce se întâmplă într-un experiment din laborator. Unica modalitate de a descoperi adevărul este de a întreba direct organismul.
-Numărul enzimelor este cheia sănătății tale. Cele peste 5 000 de tipuri de enzime care acționează în interiorul corpului uman se împart în două categorii mari: cele produse în interiorul organismului și cele care vin din afară, sub formă de hrană. O calitate comună tuturor persoanelor cu bune caracteristici gastrointestinale este aceea că ele consumă o mulțime de alimente bogate în enzime. Asta nu înseamnă doar consumarea de enzime venite din exterior, ci și crearea unui mediu intestinal propice producerii active de enzime de către bacteriile intestinale. Consumul curent de alcool și tutun, mâncatul excesiv, consumul de alimente cu
aditivi, medii stresante și administrarea de medicamente vor epuiza o mare cantitate de enzime. Datele clinice pe care le-am cules arată limpede că persoanele care consumă alimente bogate în enzime prezintă și un nivel ridicat al enzimelor corporale. Enzimele sunt responsabile pentru toate funcțiile unui organism viu. Medicamentele consumă un mare număr de enzime, iar dintre medicamente, cele mai solicitante sunt medicamentele anti-cancer. Substanțele folosite în chimioterapie acționează prin otrăvirea multor celule ale organismului, atât normale, cât și maligne, în speranța că organismul va regenera celulele normale, lăsându-le pe cele maligne să moară. Enzimele sunt răspunzătoare pentru repararea și regenerarea celulelor, pentru întreținerea sistemului imunitar și pentru alte activități vitale. Binecunoscutele efecte secundare ale chimioterapiei sunt pierderea poftei de mâncare, greața și căderea părului, dar după părerea mea toate aceste simptome au loc pentru că se folosesc cantități imense de enzime pentru detoxificare. Medicamentele nu pot, esențialmente, să vindece bolile. Unicul drum către o vindecare în orice boală constă în stilul nostru cotidian de viață. În medicina modernă, se consideră că organul afectat nu se va vindeca singur, dacă nu ai extirpat cancerul pe cale chirurgicală. Dar experiența mea spune altfel. Sistemul imunitar și capacitatea de vindecare pe cale naturală ale oamenilor par să fie mult mai puternice decât se credea în mod obișnuit. Singura cale autentică spre vindecare, pentru orice boală, constă în stilul nostru cotidian de viață. Multe lucruri pe care le credeam, îndeobște, bune, acționează de fapt împotriva mecanismelor naturale ale corpului. Să luăm, de pildă, alimentația considerată bună pentru bolnavi. Eu le ofer cu regularitate pacienților mei mese obișnuite, chiar dacă au avut operație pe stomac. Dacă știi cum acționează enzimele, atunci vei înțelege imediat de ce alimentele neprelucrate sunt mai bune decât fierturile. Sunt mai bune pentru că îți cer să mesteci serios. Pentru ca procesul de digestie și absorbție să decurgă lin, sfătuiesc pe toată lumea, chiar și pe cei care nu au probleme
gastrointestinale, să mestece cu conștiinciozitate fiecare îmbucătură de 30-50 de ori.
- Laptele produce inflamații. Laptele, care conține multe substanțe grase oxidate, afectează mediul intestinal, mărind numărul bacteriilor rele și distrugând echilibrul florei bacteriene intestinale. Rezultatul este producerea, în interiorul intestinului, unor toxine cum ar fi radicalii liberi, săruri ale acidului sulfhidric și amoniac.
.Cea mai răspândită superstiție legată de lapte este că ajută la prevenirea osteoporozei. Conținutul de calciu al corpului nostru descrește cu vârsta și atunci suntem sfătuiți să bem o grămadă de lapte, ca să evităm osteoporoza.Dar este o gravă eroare. Dacă bei prea mult lapte, sigur vei face osteoporoză. Când bei lapte, concentrația de calciu din sânge crește brusc. La prima vedere, se pare că avem la dispoziție o grămadă de calciu, care abia așteaptă să fie absorbit; dar această creștere a calciului din sânge își are dezavantajele ei. Când concentrația de calciu din sânge crește brusc, organismul încearcă să aducă nivelul la normal, prin excretarea de calciu prin rinichi, sub formă de urină. Cu alte cuvinte, dacă încerci să bei lapte ca să asimilezi calciu, rezultatul (paradoxal) este o descreștere a cantității de calciu din organism. Prin contrast, peștele mic și algele marine, pe care japonezii le-au consumat de când se știu, și care erau considerate sărace în calciu, conțin calciu care nu se absoarbe rapid și care nu ridică brusc nivelul calciului din sânge.
-De ce pun sub semnul întrebării „mitul" iaurtului. în mediul clinic, caracteristicile intestinale ale tuturor celor care consumă iaurt zilnic nu sunt niciodată bune. Am bănuiala serioasă că, chiar dacă lactobacilii din iaurt ajung neatinși în intestin, ei nu au nicio contribuție pozitivă; tot ce fac este să tulbure flora intestinală. De fapt, starea generală a intestinului se va înrăutăți dacă vei consuma iaurt zilnic. După cum am spus de la bun început, am intrat într-o epocă în care noi trebuie să fim foarte atenți la starea sănătății noastre. În loc să accepți toate informațiile care ți se pun în față, este necesar să evaluezi valoarea lor de adevăr prin testarea fiecărei informații pe propria piele.
-Programul de alimentație bazată pe factorul Enzimatic:
-Consumă alimente care conțin enzime din belșug.
-Dacă mănânci regulat alimente oxidate, organismul se va oxida și el.
- Cel mai rău aliment posibil: margarina.
-Care este cea mai bună cale de a asimila acizii grași esențiali? Poți consuma suficient ulei și grăsimi esențiale organismului prin consumul de alimente cu grăsimi în forma lor naturală, fără a adăuga uleiuri extrase în mod artificial. Când spun „în forma lor naturală", înțeleg prin aceasta alimente care sunt materia primă pentru uleiuri, cum ar fi grăunțe, boabe, nuci și semințe, consumate așa cum sunt. Nu există o cale mai sigură și mai sănătoasă de a consuma uleiuri.
-Laptele vândut în magazin este grăsime oxidată.
-Laptele de vacă este, în principal, destinat vițeilor. Laptele de vacă, chiar dacă este proaspăt și neprelucrat, nu este un aliment potrivit pentru oameni. Niciun animal nu bea lapte odată devenit adult (cu excepția lui Homo sapiens). Așa funcționează natura. Numai oamenii iau în mod deliberat laptele altei specii, îl oxidează și apoi îl beau. Este un obicei împotriva mersului naturii. Principala componentă proteică din laptele de vacă este caseina, care este foarte greu de digerat de către sistemul gastrointestinal uman. Altă problemă este că oamenii nu posedă suficiente cantități din enzima lactază pentru a disocia lactoza. Cei mai mulți oameni au suficientă lactază atunci când sunt mici copii, dar cantitatea descrește cu vârsta.
-Prea multe proteine de origine animală sunt toxice. Dacă vei consuma cantități mari de proteine animale, pentru că ele nu vor fi complet disociate și absorbite de către sistemul gastrointestinal şi se vor descompune în intestin, producând cantități mari de toxine. Pe lângă acestea, se produc cantități mari de radicali liberi. Iar pentru a detoxifica aceste toxine în ficat și în intestin se consumă cantități mari de enzime. Necesarul de proteine al unei persoane este de aproximativ un gram per kilogram de greutate corporală. Cu alte cuvinte, dacă un om cântărește 60 de kilograme, îi sunt suficiente 60 de grame de proteine de origine animală. proteinele în exces sunt convertite în aminoacizi de către enzimele digestive, iar acești aminoacizi sunt descompuși mai departe în ficat, după care vor circula liberi prin fluxul sanguin. Deci sângele devine mai acid și cantități mari de calciu sunt retrase din oase și dinți, pentru a neutraliza acizii. Calciul și sângele oxidat sunt apoi filtrate prin rinichi, iar proteinele în exces vor fi expulzate, alături de o mare cantitate de calciu și de apă şi cantități mari de enzime sunt consumate în cadrul acestui proces.
-Peștele gras nu blochează arterele oamenilor, deoarece acizii grași nesaturați din pește sunt buni, pentru că reduc nivelul colesterolului din sânge. Grăsimea dintr-un animal a cărui temperatură corporală este mai înaltă decât cea a omului poate fi considerată rea, iar grăsimea unui animal a cărui temperatură este mai joasă decât a omului se poate considera bună. Grăsimea acestor animale este în starea ei cea mai stabilă la aceste temperaturi corporale specifice. Astfel, atunci când grăsimea intră în mediul de mai joasă temperatură al organismului uman, ea devine lipicioasă și se întărește. Această grăsime lipicioasă va îngroșa sângele omului. Sângele îngroșat va curge mai lent. El va deveni stagnant și va produce cheaguri în vase. Peștele cu carne albă este considerat în general mai bun pentru sănătate decât cel cu carne roșie, pentru că acesta din urmă are tendința de a se oxida cu ușurință. Se oxidează mai rapid pentru că are conținut foarte înalt de fier.
-O masă ideală provine 85% din plante și 15% din animale.
-Orezul alb este „hrană moartă", deoarece s-au înlăturat cele mai importante componente.
-Regula de bază a alimentației este „mănâncă proaspăt".
-Beți apă cu o oră înainte de masă
-În recoltele bazate pe chimicale agricole nu există energie vital
-Factorul enzimatic: de la entropie la sintropie. Procesul prin care toți și toate se îndreaptă spre distrugere și descompunere se numește „entropie". Dar viteza entropiei variază puternic în funcție de mediu. Procesul opus entropiei, constând în reparare, regenerare, revitalizare, se numește „sintropie". Dat fiind că suntem sortiți să murim, putem spune că viața curge pe un râu de entropie. Dar, în același timp, natura ne furnizează tuturor și
posibilitatea sintropiei. Dar, pentru ca sintropia organismului nostru să funcționeze normal, trebuie să trăim în conformitate cu legile naturii. Crearea de obiceiuri bune, oricât de modeste vor fi ele la început, va avea, în cele din urmă, un impact semnificativ asupra sănătății tale. Nu este niciodată prea târziu să începi să faci un lucru bun.___
__,_._,___
Subscribe to:
Posts (Atom)