EXISTENȚA
Existența obiectivă este grea, amenințată de moare. Nu de acest aspect mă ocup acum. În ea individul face una cu comunitatea. Voi încerca să tratez existența psihică individuală, subiectivă. Aceasta se dezvoltă și, la un moment dat, simte nevoia unei alte existențe în afara familiei de origine. Caută și încearcă să se apropie de alte existențe, să treacă peste diferențe de tot felul și să se potrivească cu altă existență, să aibă ceva comun, profund și durabil și să tindă către o unitate, care se poate exprima printr-o prietenie sau o familie nouă, mai mult decât o relație sexuală trecătoare. Desigur există o varietate infinită de grade, de încurcături, de eșecuri, de suferințe, de despărțiri complete sau parțiale. Acesta este romanul personal, cu pasiuni, patimi, sentimente și resentimente, cu posibile drame și chiar tragedii.
Materia de transformat este dragostea.
Perechea se asortează sau se preface că se potrivește. Nu discut de fals, interes sau inter-distrugere. Fiecare are această lume subiectivă, pe care psihologul este, pentru cei ce o cer, participare discretă și înțeleaptă, cu știința lui psihoterapică, ce este o sinteză a lumii raționale și echilibrate. Fericirea există, cel puțin în anumite momente, dar este condiționată de o participare bilaterală a unor caractere omenoase și frumoase, adică a două suflete mari.
Prof. Aurel Romila
No comments:
Post a Comment