Intrebarile potrivite – Debbie Ford (I)
Alegerile
Daca vrem sa intelegem mai bine cum am creat realitatea prezenta nu trebuie decat sa vedem alegerile pe care le-am facut in trecut.
Suntem prea preocupati de rutina zilnica si preferam sa mergem pe calea cea mai usoara, mai cunoscuta, sau care opune cea mai mica rezistenta – chiar daca
duce spre un loc in care nu dorim, de fapt, sa ajungem. Facem aceleasi alegeri din obisnuinta, teama sau lene. Daca nu suntem constienti atunci cand facem alegeri,
repetam tiparele din trecut. Vietile ni se transforma in niste scuze repetitive, pe drumul spre niciunde. Ne sacrificam visele sufletului, in schimbul confortului.
De ce continuam, zi dupa zi, sa repetam comportamente care nu ne sunt de folos? Cauza este in noi. Cei mai multi dintre noi nu-si fac timp sa se ingrijeasca de
lumea lor interioara.
Ori ne indreptam spre un viitor care ne da aripi, ori spre un trecut care ne limiteaza.
Alegerile nascute din sentimentul de frica ne tin legati de trecut. Nevoia de siguranta, de securitate si de evenimente previzibile ne impiedica sa pasim in afara
realitatii pe care o cunoastem. Intrucat ne este teama de ceea ce am putea gasi in afara zonei de confort, a lucrurilor familiare. Stam blocati in trecut, chiar daca
acesta nu ne mai multumeste.
Dar adevarul este urmatorul : ori va deplasati spre inainte, ori spre inapoi. Nu exista cale de mijloc. Niciodata nu stati pe loc, desi uneori vi se pare ca asa
este. Fiecare alegere conteaza. Chiar si alegerea de a nu face nimic va avea un efect asupra vietii voastre.
Alegerile pe care le facem ne afecteaza starile de dispozitie si modul in care ne vedem pe noi insine. Ele influenteaza calitatea relatiilor cu noi insine, cu
ceilalti si cu lumea.
Lumea exterioara reflecta angajamentele noastre interioare.
Atunci cand facem alegeri in mod inconstient, putem fi siguri ca nu suntem prezenti aici si acum. Suntem maestri in a gasi scuze si in a ne pacali pe noi insine,
considerand ca lucrurile se vor schimba in mai bine, printr-o minune.
Daca ne punem intrebarile potrivite inainte de a face o alegere, vom iesi din ciclurile automate, repetitive.
Cand nu avem incredere in intuitie ne plasam puterea in exterior. Intuitiile noastre sunt ca un barometru ; ele ne arata cand ne cedam puterea altcuiva.
Atunci cand facem alegeri care ne sporesc puterea, suntem ancorati in momentul prezent. Cand avem putere, putem accesa nivelele superioare de constiinta.
Atunci cand ne asumam riscul de a ne urma dorintele inimii, acest lucru furnizeaza energie viitorului nostru si insufla viata viselor noastre.
Un moment al perfectiunii apare atunci cand ne oferim darul de a face o alegere care sa ne aduca forta – o alegere constienta, o alegere conforma cu dorintele
noastre cele mai adanci.
Dupa ce am facut alegerea potrivita, vom avea parte de experienta incantatoare de a ne simti ca acasa in corpurile noastre si impacati in suflete.
Stiti ca alegerile voastre va sporesc forta, atunci cand va fac sa va simtiti puternici si siguri in interior.
Stiti ca ati facut o alegere care va diminueaza puterea, atunci cand va simtiti nesiguri, stanjeniti si resemnati.
Cand ne sporim puterea, ne deplasam cu curaj inainte. Si cand ne diminuam puterea stam pe loc, incercand sa ne agatam de orice credem noi ca ne ofera siguranta.
Si daca nu avem in noi increderea ca putem lua decizii care sunt in interesul nostru cel mai inalt, atunci in cine sa mai avem incredere?
Pot sa afirm ca 90% dintre noi lasam latura noastra umana sa ne coordoneze vietile –si asta doar pentru simplu fapt ca am uitat ca avem puterea de a alege o
cale mai inalta. E important sa intelegem ca a face alegeri din Divinitatea noastra e o practica ce trebuie cultivata in mod deliberat, in fiecare zi si in fiecare
moment.
Atunci cand ne conectam la Divin, cand luam hotararea de a cere indrumare si putere dintr-un loc situat dincolo de sinele nostru individual, rezultatul este mult
mai maret decat orice am fi putut crea noi, cu limitarile noastre umane. Cand vrem sa solutionam problema folosindu-ne de latura noastra umana, optiunile sunt extrem
de limitate. Dar, cand ii incredintam Divinitatii situatia respectiva, raspunsul poate veni in multe feluri. Divinitatea este nelimitata. Drumul Divin este calea catre
glorie, iar drumul uman era calea catre suferinta.
O data ce acceptam sa fim ghidati de Sinele nostru Divin se intampla ceva magic.
Va veti simti conectati la intreg si in siguranta si veti avea increderea ca puteti primi tot ce aveti nevoie si tot ceea ce va doriti. Va veti simti indreptatiti
sa primiti ajutorul si sprijinul universului si veti observa, cu uimire, cum dorintele inimilor voastre vor fi implinite spontan si fara nici un efort.
|
18 iulie
|
Intrebarile potrivite – Debbie Ford (II)
Puterea de sine
.
Sunt stapan pe propria mea putere sau incerc sa multumesc pe altcineva?
Pentru a fi stapani pe propria noastra putere, trebuie sa fim curajosi si increzatori si sa avem taria de a ne apara interesele.
A fi stapani pe propria noastra putere ne cere sa fim vulnerabili, sa ne ascultam vocea interioara si sa ne asumam riscuri care ne scot in afara
sigurantei oferita de lucrurile pe care le cunoastem deja. De multe ori lasam sa invinga temerile ca nu suntem destul de puternici, de destepti, sau de
merituosi.
A fi stapani pe puterea noastra inseamna sa onoram faptul ca fiecare dintre noi a fost pus pe acest Pamant cu tot ceea ce-i trebuie pentru a trai o viata
plina de scop si semnificatii. A fi stapani pe puterea noastra inseamna sa revendicam credibilitatea si unicitatea propriei noastre naturi umane. Inseamna sa
avem incredere ca propria noastra stralucire ne va ghida. A fi stapani pe puterea noastra inseamna sa descoperim si apoi sa marturisim ce este bine si ce nu
pentru noi.
Atunci cand suntem fideli adevarului nostru personal devenim stapanii vietii noastre, facem saltul plin de curaj al credintei – atat de necesar
pentru a ne depasi temerile si a-i infrunta pe cei care vor sa ne intimideze.
Cand avem tarie de caracter, avem radacinile adanc infipte in adevarul nostru, ceea ce inseamna ce ne respectam nevoile, dorintele si pe noi insine.
Atunci cand traim o viata integra, urmam indrumarile care se aliniaza perfect la dorintele sufletului nostru. Atunci suntem in acord cu sinele nostru
superior, avem suficienta incredere in noi, pentru a ne urma inima. Putem sta drept si spune adevarul despre cine suntem si ce dorim, chiar daca asta
dezamageste pe cineva.
Pe de alta parte, stim cand suntem sovaitori si deconectati de la integritatea noastra, deoarece ne simtim timizi si intimidati. Renuntam la nevoile si
dorintele proprii, pentru a putea castiga iubirea altora. De fiecare data cand incercati sa-i faceti pe plac cuiva si uitati de propriul vostru adevar in
favoarea respectivei persoane, va cedati o parte din putere.
Uitati cine sunteti si predati altcuiva haturile vietii voastre. Revendicarea puterii presupune apararea celei mai inalte expresii de sine –
onorand, in acelasi timp, aspectele cele mai sacre si inalte ale naturii noastre umane. A fi stapani pe puterea noastra inseamna sa ne acceptam asa cum
suntem.
Pentru a fi complet stapani pe puterea noastra, trebuie sa acceptam ideea de confruntare. Trebuie sa ne permitem sa facem ceva valuri. Trebuie sa avem
incredere ca este mai important sa ne aparam interesele, decat sa obtinem aprobarea celorlalti. Am invatat sa renuntam la puterea noastra, pentru a primi
aprobarea celorlati.
Ne negam darul de a vorbi, de a ne spune parerile si de a ne exprima autentic. Obligatiile, impunerile care incep cu ,,ar trebui" si vinovatia, devin cei
care ne dicteaza faptele. Pentru a fi stapani pe puterea noastra, trebuie sa avem posibilitatea de a spune NU.
A fi stapani pe propria noastra putere, inseamna sa renuntam la nevoia de a-i face pe ceilalti asemanatori noua si, in schimb, sa ne onoram pe noi insine,
chiar daca alegerile noastre nu sunt conforme cu opinia generala. Trebuie sa renuntam la a mai avea nevoie de aprobarea celorlalti si la dorinta de a-i face
pe ceilalti fericiti. Adevarul este ca nu vom fi placuti de toata lumea si nici nu este treaba noastra sa-i facem pe altii fericiti.
Daca alegerile pe care le facem ne fura prea mult din timpul nostru, daca ele ne priveaza de bucurie sau de pacea interioara, sau daca ne impiedica sa ne
exprimam darurile noastre creatoare, atunci ele sunt incalcari pe care continuam sa le facem impotriva sufletului nostru. Aceste incalcari nu numai ca ne
afecteaza intr-un mod negativ, dar ii afecteaza pe toti cei din jur.
Atunci cand nu avem grija de noi, deoarece incercam sa-i facem pe altii fericiti, ne umplem de resentimente exact fata de persoanele pe care incercam sa
le multumim. Cand renuntam la noi pentru altcineva, stricam, in final, exact relatia cu acea persoana. De fiecare data cand ne ignoram dorintele pentru a
face pe plac altcuiva, intrerupem legatura cu capacitatea noastra de a ne iubi si hrani sufletele.
|
.22 iulie22
|
22 iulie
|
.Intrebarile potrivite ( III ) – Debbie Ford
|
LIBERUL ARBITRU NE OFERA PUTERA DE A ALEGE MODUL IN CARE NE PRIVIM EXPERIENTA DE VIATA.
Perspectivele noastre dau forma realitatii noastre.
Atunci cand are loc un incident sau un eveniment care aduce cu el suferinta, tristete, pierderi sau regrete nu trebuie sa scundem sau sa negam aceste
sentimente.
Este usor sa ramanem blocati in drama circumstantelor actuale din viata noastra si, in loc sa folosim un anumit eveniment ca pe un catalizator care sa ne ajute sa
evoluam, consideram ca ce ni s-a intamplat semnifica ceva rau la adresa noastra si folosim aceasta situatie ca pe o pedeapsa. Cei mai multi dintre noi nu au nevoie de
cineva pentru a se pedepsi, deoarece noi ne pedepsim, in mod constant, pe noi insine. Ne pedepsim atunci cand ne refuzam dreptul de a obtine ceea ce dorim cu adevarat,
sau cand actionam in moduri ce ne vor duce, intr-un final, la suferinta – ca in cazul muncii in exces, sau al supraalimentarii.
Ne pedepsim atunci cand ne lasam in voia comportamentelor de care ne rusinam ulterior. Ne pedepsim pe noi insine, de fiecare data cand nu ne recunoastem meritele.
Ne pedepsim, atunci cand ne gandim in continuu la un eveniment din trecut, analizand unde am gresit si ce-am fi putut face altfel. Ne pedepsim cand ne irosim energia
noastra pretioasa, incercand sa ne dam seama ce-am fi putut face pentru a evita intreaga situatie.
Atunci cand ne pedepsim, nu avem acces la intelepciunea divina care poate fi extrasa din suferinta si dezamagire. Daca suferim, in mod sigur folosim ceva din
trecutul sau din prezentul nostru, pentru a ne pedepsi.
Maiestria consta in a ne folosi de situatiile in care ne aflam si nu sa le lasam pe acestea sa ne foloseasca pe noi. Facem saltul de la neputinta la putere.
FRICA
Frica, pe de alta parte, ne tine ancorati in trecut. Frica de necunoscut, frica de a fi parasiti, frica de a fi respinsi, frica de a nu avea suficient, frica de a
nu ne ridica la inaltimea asteptarilor, frica de viitor – toate aceste temeri si multe altele ne tin blocati intr-o capcana, in care repetam aceleasi tipare si
facem aceleasi alegeri, iar si iar. Frica ne impiedica sa renuntam la comoditatea oferita de ceea ce cunoastem si chiar la lipsa de comoditate cu care ne-am obisnuit
deja. E aproape imposibil sa atingem cea mai inalta perspectiva a vietilor noastre, atat timp cat ne lasam ghidati de fricile noastre.
Temerile noastre ne spun ce putem si ce nu putem face. Ele ne spun sa ne limitam actiunile si sa nu riscam. Temerile ne fac sa ne agatam cu disperare de obiceiurile
si de comportamentele din trecut, chiar si atunci cand acestea nu ne mai sunt de folos. Radacina tuturor tiparelor noastre negative si care se repeta, este frica.
Frica ne face sa mergem continuu in cerc si nu ne lasa sa gasim iesirea dintr-o viata ce ne leaga si ne doboara.
De ce ne este frica?
Ne este teama ca viata nu ne va aduce ceea ce dorim, sau ce credem ca dorim. Ne este teama ca daca incercam si nu reusim, ne va durea prea tare.
Sau poate ne este teama ca; daca reusim, ne vom simti vinovati si nu vom putea face fata. Ne este teama ca daca ne ridicam si ne revendicam partea
noastra din lume, vom fi respinsi sau abandonati de prieteni si familie. Ne este teama ca nu vom mai fi stapani pe vietile noastre si ca vom pierde controlul.
De fiecare data cand facem ceva diferit fata de trecut – diferit fata de ce am fost, sau de cine credem ca suntem ne confruntam cu temerile noastre. Totusi,
cand continuam sa facem alegeri din frica, vom pierde ocazii majore si ne asiguram un viitor care nu este nimic mai mult decat o continuare a trecutului nostru. Daca
suntem cu adevarat sinceri cu noi insine, vom vedea ca multe dintre actiunile si alegerile noastre se nasc din teama ca daca pierdem ceea ce avem deja – chiar
daca nu ne place ce avem – va fi mai rau decat daca nu obtinem ce ne dorim.
Frica ne impinge sa acceptam o slujba pe care nu o dorim, deoarece ne este teama ca nu vom avea suficienti bani. Frica ar putea sa ne tina intr-o relatie fara
viitor, deoarece ne este teama ca nu vom gasi pe altcineva – sau ne-ar putea face sa luam hotarari dezonorante, deoarece ne este teama ca nu se va mai ivi o a
doua ocazie. Atunci cand frica ne controleaza hotararile, ne raman foarte putine optiuni. Frica alimenteaza neincrederea in propriile forte si autocritica. Frica
distruge visele si nimiceste oportunitatile.
Frica ne inchide, in timp ce credinta ne deschide. Temerile sunt alcatuite din mania si durerea noastra, din grijile, resentimentele si nesigurantele noastre,
iar credinta este constituita din speranta, posibilitate, incredere si o incredere interioara in bunavointa universului.
Cei mai multi dintre noi isi plaseaza credinta unde nu trebuie. Avem mai multa incredere in durerea noastra, in trecutul si in opiniile noastre negative, decat in
dreptul nostru innascut de a fi fericiti. Avem mai multa incredere in pozitia de victima, avem credinta ca o sa ramanem cu mainile goale, ca vom fi inselati, sau ca nu
vom reusi. Nu avem incredere ca nevoile noastre vor fi satisfacute. Nu avem incredere ca vom avea tot ce ne dorim. Cand avem incredere in temerile noastre, ne
izolam exact fata de lucrurile pe care le dorim.
Cand avem incredere in opiniile noastre negative, in defectele si in nesigurantele noastre, ne rapim posibilitatea de a evolua, de a ne schimba si de a inflori in
fiintele divine care am fost sortite sa devenim.
Cand alegem sa traim o viata bazata pe credinta, prima noastra sarcina este sa incetam in a mai crede ca suntem directorul general al universului.
Credinta ne cere sa nu mai incercam sa ne controlam vietile. Aceasta capitulare este un act de curaj. Este o cale divina, care ne deschide usa spre realitatile
situate dincolo de cele pe care le cunoastem. A capitula si a trai o viata bazata pe incredere inseamna sa recunoastem natura divina a universului. Actul de a
capitula confirma faptul ca avem incredere intr-o forta superioara care se ingrijeste de nevoile noastre si ne ghideaza in directia dorintelor inimilor noastre.
Capitularea este un act de credinta; este un dar pe care vi-l oferiti voua insiva. Inseamna sa spuneti: ,,Chiar daca mi-e teama, sau nu stiu sigur incotro ma
indrept, am incredere ca totul se va termina in favoarea mea."Credinta inseamna incredere. Credinta ne ofera speranta, sansa si promisiune. Daca
alegem sa traim cu credinta, vom fi binecuvantati cu sprijinul, colaborarea si prietenia universului.
Intrebarea ,,Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj? – va trebui pusa in mod constant, daca sunteti hotarati sa
aveti tot ceea ce va doriti si ce meritati. Atunci cand va iubiti pe voi insiva, simtiti ca meritati sa revendicati darurile acestei lumi. lubirea de sine va asigura
liniste mentala si echilibru. lubirea de sine asigura respectul de sine si capacitatea de a-i respecta pe ceilalti. Va ofera increderea de a sta drept si de a cere ce
va doriti. lubirea de sine reprezinta principalul ingredient pentru o viata implinita, plina de succes.
Cred ca a ne iubi asa cum suntem este una dintre cele mai dificile si, totusi, una dintre cele mai importante sarcini ale fiecaruia dintre noi, in aceasta viata. Sa
ne iubim pe noi insine inseamna sa iubim tot ceea ce suntem – stralucirea si frumusetea, defectele si prostiile, altruismul si egoismul, curajul si
lasitatea. Inseamna sa iubim, sa onoram si sa acceptam totalitatea naturii noastre umane. Inseamna sa avem grija de noi si sa ne apreciem calitatea de individualitate
unica.
Cand alegem sa ne iubim, ne revendicam maretia. Cand ne iubim pe noi insine, acceptam faptul ca suntem o capodopera arhitectonica minunat construita si completa si
nu un project in constructie care are in mod constant nevoie de repara-tii, schimbari si renovari. A ne iubi pe noi insine inseamna sa iubim valorile in care
credem, sa ne iubim originea, sa ne iubim capriciile si handicapurile. Fiecare dintre noi vine in aceasta lume cu un anumit numar de calitati si defecte
si, dat fiind ca aceste aspecte care ne caracterizeaza nu vor disparea, avem sarcina de a le accepta pe toate, gasind in noi compasiune si intelegere pentru
imperfectiunile naturii noastre umane.
lubirea de sine ne face sa fim constienti de propriile noastre nevoi si ne ajuta in toate privintele, pentru a ne satisface, in mod regulat, acele nevoi. Cand ne
iubim pe noi insine complet si neconditionat, se intampla ceva magic, ii invatam pe ceilalti, fara a folosi cuvinte, cum sa se iubeasca pe ei insisi. Devenim modele
ale iubirii de sine pentru copiii nostri, pentru membrii familiei, pentru prietenii nostri si pentru comunitatea in care traim. Nu numai ca-i invatam ca iubirea de
sine este alegerea corecta, ci si faptul ca este singura alegere posibila.
Atunci cand ne facem darul iubirii de sine, toti cei din jurul nostru se simt impresionati in prezenta noastra si ating nivele mai profunde de iubire pentru ei
insisi. Si cel mai important lucru, atunci cand ne iubim pe noi insine, putem savura nestingheriti toate bucuriile si darurile acestei lumi.
Ce inseamna sa alegi iubirea de sine? Inseamna sa faceti zilnic alegeri care va creeaza o stare de bine si sa va puteti privi in ochi, convinsi ca ceea ce ati facut
a fost lucrul cel mai bun pentru voi. Inseamna sa fiti mandri de alegerile si de actiunile voastre. A va iubi pe voi insiva inseamna a face alegeri care sa va permita
sa aveti grija de persoana importanta care sunteti.
Fiecaruia dintre noi i s-a dat un singur templu pentru care sa se simta responsabil – si noi locuim in el. Daca eu il parasesc pe al meu, pentru a avea grija
de templul tau, iar al meu ia foc si arde pana la temelie, inseamna ca nu mi-am indeplinit menirea in aceasta lume. Dar daca am grija de propriul meu templu, o sa am
resursele necesare pentru a te ajuta si pe tine sa-l ingrijesti pe al tau. Deci, este esential sa te gandesti la tine – la corpul tau, la mintea si la spiritul
tau – ca la un templu foarte sacru, pe care sa-l respecti si de care sa te ingrijesti. Atunci vei intelege ca pana si cel mai mic act inconstient poate
deveni unul de autosabotaj, care te va face sa te desconsideri si mai mult – in loc sa te respecti pe tine insuti.
Daca te iubesti pe tine insuti, vei face alegeri care te avantajeaza in cel mai inalt grad. Te vei gandi serios la ce anume te face sa te simti bine. Intrucat
aceasta carte se bazeaza pe notiunea ca adevarul te va elibera, ma simt obligata sa va ajut sa vedeti cat de cruzi sunteti, atunci cand luati decizii care nu va ajuta
sa va creati viata pe care o doriti.
Dupa cum stim cu totii, atunci cand iubim pe cineva sau ceva, actionam in interesul ei/lui. Petreceti timp pentru a-i ingriji, din dorinta profunda ca ei sa se
simta bine. Daca doriti sa le dati o educatie buna copiilor vostri, nu-i trimiteti la o scoala proasta. Daca vreti ca ei sa fie sanatosi si puternici, nu-i hraniti cu
alimente cu mult zahar, grasimi si colesterol. Fiti atenti la alegerile pe care le faceti pentru ei. Fiti constienti de alegerile pe care le faceti. lata ce va cere
aceasta Intrebare Potrivita sa faceti pentru voi. Va cere sa va opriti si sa va ganditi ce angajamente constiente si inconstiente aveti si, apoi, sa va asigurati ca
deciziile pe care le luati, alegerile voastre, va vor conduce spre destinatia dorita.
Atunci cand ne lasam prada comportamentelor de autosabotaj, facem alegeri din sinele nostru inferior si nu din cel superior. Permitem angajamentelor ascunse,
nesanatoase, sa ne indeparteze de la destinatia dorita. In consecinta, ne petrecem zilele intr-o stare de suferinta si neliniste. Atunci cand ne sabotam pe noi insine,
atunci cand ne negam propria noastra iubire de sine, ne este teribil de teama de ce cred ceilalti despre noi. Ajungem maestri in prefacatorie,incercand permanent sa
ascundem lucrurile pe care le uram la noi.
Mesajul pe care-l transmitem celor din jur este nu doar acela ca noi nu suntem importanti, dar si ca nici ei nu sunt.
.
