Editorial Octombrie 2011 - Prof. Dr. Aurel ROMILA

P S I H I A T R U


Cum se formeaza un psihiatru? Trebuie sa fii decis din adolescenta.Componentele ar fi:
  •  sa faci medicina si s-o stii, chiar sa faci un stagiu, citiva ani la tara;
  •  sa stii ce e o comunitate si ce probleme sunt in medicina generala;
  •  apoi sa te formezi in psihiatrie, cu multa carte, cu sute si mii de foi de observatie,cu insusirea unui manual bun si a unui model de practician, cu multe demonstratii de caz, cu exercitiu diagnosticului diferential, cunoasterea DSM-ului
  •  si least not last, toata viata sa ramai un amator de stiinte umaniste (psihologie, sociologie, filozofie, religie, arte, mai ales muzica clasica si pictura). Psihiatrul trebuie sa frecventeze marile biblioteci ca sa dea peste marile texte (pe care nu le va gasi in librarii), la concerte, la teatru, la opera;
  •  sa evite bautura, fumatul, excesele, pierderea noptilor.
  •  El ramine sobru si solar, bun cu lumea si mai ales cu pacientii.
  •  In mare este clar un sacrificat, cauta toata viata si evita complicatiille legate de avere, proprietati, masini, divorturi, copiii cu viata lor etc.
  • Importanta este sa-si aplice metodele de psihoterapie si sa comunice cu pacientii si cu un grup multidisciplinar, din care sa nu lipsesca macar un filozof.
  •  Sa nu uite ca este doar o veriga dintr-un lant istoric si sa evite ideea ca totul incepe si se termina cu el. Cine a fost OBREJA? Boala profesiei este autismul egoist si infumurarea parerilor personale.
  •  Intr-o lume in care nu conteaza decit fericirea, psihiatrul admite nefericirea pentru iluzia libertatii.

 E vital pentru rezidenti si mai putin pentru colegi. Consolarea este in spirit, conditionata de materia vietii.

                                                                                     Prof. Aurel ROMILA

Cea mai Importanta Poezie Universala - IF - Rudyard Kipling

Rudyard Kipling
IF


 

                                     If

If you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you;
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or, being lied about, don't deal in lies,
Or, being hated, don't give way to hating,
And yet don't look too good, nor talk too wise;

 

If you can dream - and not make dreams your master;
If you can think - and not make thoughts your aim;
If you can meet with triumph and disaster
And treat those two imposters just the same;
If you can bear to hear the truth you've spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to broken,
And stoop and build 'em up with wornout tools;

 

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch-and-toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breath a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: "Hold on";

 

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with kings - nor lose the common touch;
If neither foes nor loving friends can hurt you;
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds' worth of distance run -
Yours is the Earth and everything that's in it,
And - which is more - you'll be a Man my son!

Daca - IF (traducere)

Dacă – Rudyard Kipling,

traducere de Dan Duţescu

 

De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau, si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine, chiar cand omenirea
Nu crede, dar sa-i crezi si ei cumva;
S-astepti, dar nu cu sufletul la gura;
Sa nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
Sa nu raspunzi la ura tot cu ura,
Dar nici prea bun sa pari, nici prea-ntelept;

De poti visa – si nu-ti faci visul astru;
De poti gandi – dar nu-ti faci gandul tel;
De-ntampini si Triumful si Dezastrul
Tratand pe-acesti doi impostori la fel;
De rabzi sa vezi cum spusa ta-i sucita
De pisicher, sa-l prinda-n lat pe prost;
Cand munca vietii tale, naruita,
Cu scule obosite-o faci ce-a fost;

De poti sa strangi agonisita toata
Gramada, si s-o joci pe-un singur zar,
Sa pierzi, si iar sa-ncepi ca-ntaia data,
Iar c-ai pierdut – nici un cuvant macar;
De poti sili nerv, inima si vana
Sa te slujeasca dupa ce-au apus,
Si piept sa tii cand nu mai e stapana
Decat Vointa, ce le striga: ‘Sus! ‘

De poti ramane TU in marea gloata;
Cu regi tot TU, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese, dar de nimeni prea;
De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu,
Al tau va fi Pamantul asta mare,
Dar mai mult: vei fi Om, fiul meu!

Rudyard Kipling (1865-1936, Anglia)
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in anul 1907.
Motivatia juriului Nobel:
‘… pentru puterea de observatie, originalitatea imaginatiei, virilitatea ideilor si remarcabilul talent narativ care caracterizeaza creatia acestui autor de reputatie mondiala…’

( de pe blogul lui George Balan)

DACA 

               Rudyard Kipling

 (traducere)

De poti sa nu-ti pierzi capul
Cînd cei din preajma ta si-l pierd,
Si pentru asta ti-aduc o vina grea;
De poti sa crezi în tine cînd se-ndoiesc cei multi
Si totusi, de-ndoiala acestora sa-asculti,
De poti s-astepti si de-asteptare sa nu fii obosit,
Iar de te mint vreunii, sa nu te simti mintit;
De poti visa, iar visul stapîn sa nu-ti devie,
De poti gîndi, iar gîndul o tinta sa nu-ti fie,
De poti sa-nfrunti izbind si soarta dimpotriva
Si sa te porti cu-aceste naluci deopotriva
De vezi sfarmate lucruri cu viata ta platite
Si poti sa le-nalti iarasi cu scule învechite,
De poti sa strîngi gramada tot ce-ai agonisit
Si sa-ti încerci norocul cu banul azvîrlit
Iar de vei pierde totul s-o iei de la-nceput
Fara sa scoti un murmur de ceea ce-ai pierdut,
De rabzi ca adevarul ce-ai spus fara prihana
Rastalmacit sa-ajunga pentru nebuni capcana,
De poti puterea, nervii si inima sili
Sa-ti mai slujeasca mult, înca, dupa ce-or pieri
Si sa tii piept la toate, desi n-ai sprijin drept nimic
Decît vointa ce te-ndeamna ''tine piept!'',
De poti vorbi cu gloata si sa-ti pastrezi taria,
Ori de-i umbla cu regii sa nu-ti pierzi omenia,
De n-o putea nici unul sa-ti dea vreo lovitura
Si toti te-or tine-n seama, dar nu peste masura,
De poti sa umpli bine momentul trecator
Cu saizeci de secunde cît tine drumul lor,
Al tau va fi pamîntul cu-a' sale bogatii
Si mai mult decît asta, OM, fiule vei fi!

 

HOME (*Revenire-Pagina la Zi)

MENU

EDITORIAL