Fwd: .Alimentele fermentate


Alimentele fermentate si sistemul imunitar 






































Voi scrie astazi despre (aparent) banalele legume murate (in special varza murata), despre care lumea inca vorbeste, insa pe care tot mai putina lume le prepara acasa si le consuma in mod frecvent.

Voi incerca sa scot in evidenta de ce alimentele fermentate (crude, nu pasteurizate si nu cu otet) reprezinta veriga lipsa din dieta moderna si cat de important (si de usor) este sa intarim sistemul imunitar prin consumul de legume fermentate. 


Ce lucruri minunate fac legumele fermentate:


1. Cresc longevitatea. Putem sa ne gandim la bacteriile prietenoase din legumele fermentate ca la mici fabrici de enzime. Consumandu-le, economisim din enzimele organismului si le folosim pe acestea din urma pentru a elimina toxine, pentru a intineri celulele si pentru a intari sistemul imunitar- toate acestea duc la o viata mai lunga si un organism mai sanatos.


2.  Sunt alcalinizante  si foarte detoxifiante. Ele ajuta la restabilirea echilibrului organismului cand acesta este toxic si acid. Microflora este extrem de eficienta in a se asigura ca minerale precum calciul si magneziul sunt absorbite din colon, de unde sangele le ia usor si le transporta catre celule. Avand un echilibru optim de minerale, organismului ii este usor sa se mentina alcalin. Cancerul, diabetul, parazitii si virusii nu se pot dezvolta intr-un mediu alcalin.


3. Cu fiecare masa care contine legume fermentate reinnoim gradina interioara de bacterii prietenoase.


4. Bacteriile prietenoase din legumele fermentate ne apara de agentii patogeni.


5. Pe masura ce imbatranim, sistemul imunitar devine tot mai putin eficient, facandu-ne mai vulnerabili in fata bolilor- cu atat mai mult avem deci nevoie de alimente fermentate care sa ne asigure o microflora sanatoasa si deci un sistem imunitar puternic pe termen lung.


6. Legumele fermentate  joaca si rol de alchimisti prin faptul ca fabrica vitaminele B acolo unde sunt foarte usor de absorbit, precum si vitamina K2, care joaca un rol foarte important in protectia sistemului cardiovascular si a oaselor (dar si in reducerea simptomelor de diabet).


7. Alimentele fermentate sunt chiar mai potente decat suplimentele probiotice. Microflora obtinuta de la legumele organice crescute in sol formeaza puternice relatii sinergetice pentru a se asigura ca (se) vor prolifera. Ele sunt echipate pentru a supravietui in natura si nu in laborator, asa cum se intampla in cazul suplimentelor.  Mie imi place mult ideea de a combina ceea ce ofera alimentele fermentate cu suplimente probiotice pentru un efect maxim, prin adaugarea continutului catorva capsule probiotice atunci cand punem la fermentat varza si alte legume.


8. Chiar si atunci cand legumele fermentate nu sunt organice, bacteriile prietenoase vor distruge din pesticide si alte substante nocive si le vor elimina prin colon; chiar si mercurul din peste poate fi distrus prin fermentare (si adaugarea de anumite condimente);


9. Muraturile ajuta si la absorbtia eficienta a nutrientilor din mancarurile impreuna cu care sunt consumate, prin cresterea biodisponibilitatii nutrientilor si corecteaza astfel deficientele.


10. Am mai spus si confirm pentru ca simt pe pielea mea: alimentele fermentate ajuta la controlarea poftelor de dulce. Carbohidratii, zaharul si alcoolul spala mineralele din oase, facand sangele acid. Desi stim cu totii cat de important este sa le evitam, ele provoaca dependenta si celor mai multora dintre noi ne este aproape imposibil sa le rezistam. Alimentele fermentate fac o treaba nemaipomenita si in aceasta privinta, dar si in privinta controlarii apetitului in general.


11. Zaharul din anumite legume (morcov, sfecla) este o problema pentru unele persoane intrucat poate crea dezechilibre la nivelul florei benefice (valabil si pentru fructele dulci); acest lucru se schimba insa atunci cand acele vegetale sunt fermentate; bacteriile vor consuma zaharul, iar noi ne vom bucura si de acele legume care altfel nu sunt optime pentru unii dintre noi;


12.  Alimentele fermentate ajuta digestia si prin gustul lor acru dat de acidul lactic. Gustul acru stimuleaza miscarea peristaltica, astfel incat intestinele vor avea parte de o eliminare mai usoara. Un rol important joaca aici si prezenta fibrelor (bauturilor probiotice din postarea anterioara le lipsesc fibrele, insa in rest aduc acelasi set de beneficii precum legumele fermentate).


13. Nu degeaba este bine ca legumele din familia crucifere sa predomine atunci cand punem la murat. Ele sunt extrem de eficiente in lupta cu boli grave precum cancerul. Cruciferele ajuta la schimbarea tendintei estrogenului de a se detoxifica in ficat, in schimb il fac sa gaseasca alte cai de eliminare si astfel scade riscul de cancer ovarian, uterin, de san precum si de boli inflamatorii precum sindromul premenstrual.


Ar mai fi si alte lucruri de spus, insa vreau sa am loc si pentru 2 retete usoare.




1.  Reteta mea rapida de varza murata


Ingrediente:


- 1 capatana medie de varza;


- 1-2 morcovi medii;


- 1 lingurita sare organica de Himalaya;


- 1 legatura marar;


- 1 borcan de 1 l cu capac.


Preparare:


Se curata varza si morcovul si se taie bucati mari. Se spala si mararul, apoi se pun toate in robotul de bucatarie (daca morcovii sunt prea tari, pot fi maruntiti primii in robot, apoi se adauga restul legumelor). Pulsam pana cand toate legumele sunt maruntite bine. Transferam amestecul intr-un castron din ceramica sau din inox, adaugam sarea si framantam bine 2-3 minute pana incepe sa iasa zeama din legume.


Se pune totul in borcan, se preseaza bine ca sa iasa lichidul deasupra si se pune capacul. Eu nu inchid borcanul etans daca nu pun capsule probiotice, ci il pun cu totul intr-un castron mai mare pentru 2-3 zile, pana imi place gustul, apoi pun borcanul inchis bine in frigider.


Un astfel de borcan imi ajunge pentru o saptamana (in paralel consum bors, alte muraturi si, mai nou, Kvass).




2. Reteta preluata din The Body Ecology Diet de Donna Gates si Linda Schatz (va iesi o cantitate mult mai mare decat la prima reteta)


Ingrediente:


- 3 capatani de varza maruntite in robot;


- 6 morcovi mari maruntiti in robot;


- 4 cm de radacina de ghimbir, curatata si tocata marunt;


- 6 catei de usturoi, curatati si tocati.


Preparare:


Se pun toate legumele intr-un castron mare de ceramica sau de inox. Se iau cateva cani din amestec si se pun in blender, apoi se adauga apa filtrata si se mixeaza pana cand obtinem un suc gros. Sucul obtinut se pune in castronul cu legume tocate, unde amestecam totul bine.


Se pune amestecul intr-un borcan mare si se preseaza cu pumnul sau cu un facalet. Se umple borcanul pana aproape de gura lui, lasand doar 2-3 cm liberi. Se ruleaza cateva frunze de varza si se pun peste legume, in spatiul ramas. Se inchide bine borcanul si se lasa la temperatura camerei (ideal, 21 de grade Celsius) pentru cel putin 3 zile. O saptamana e chiar mai bine.




La oricare din aceste retete se pot adauga 1-2 capsule probiotice, caz in care este bine sa se tina borcanul inchis etans de la inceput.


Ideal este ca la fiecare masa la care se consuma proteine sau amidon, sa se adauge si 4-5 linguri pline de varza murata.


Legumele fermentate nu trebuie gatite, altfel se distrug enzimele si bacteriile prietenoase.




Stra-stra-stra bunicii nostri nu aveau nevoie sa stie cum se absorb mineralele cu ajutorul alimentelor fermentate, ei nu trebuiau sa stie nici in ce fel microflora benefica le stimuleaza buna functionare a sistemului imunitar pentru ca invatau sa manance sanatos, local, sezonier de la parintii lor. Invatau de asemenea cum sa pastreze hrana pentru perioada iernii.


De cateva zeci de ani incoace insa am incetat a mai transmite din generatie in generatie cum trebuie sa mancam pentru a fi sanatosi si iata-ne cu tot felul de dezechilibre pe care incercam sa le corectam prin medicamente sau pe care le ignoram si, desi traim mai mult, traim vieti chinuite de tot felul de boli, mai ales dupa varsta de 40-50 de ani.


De ce sa nu ne straduim sa facem cateva schimbari care sa ne imbunatateasca calitatea vietii si de ce sa nu facem un efort pentru copiii nostri, pentru a-i vedea crescand frumosi si sanatosi. Tine doar de noi!


Consumul de alimente fermentate nu este singurul pas necesar, este insa printre cele mai importante lucruri ce ar trebui sa ocupe agenda mamelor si bunicilor.


Dati-va timp, va trece poate jumatate de an, poate un an sau poate mai mult pana va va intra in reflex sa faceti alte lucruri decat cele cu care sunteti obisnuite in bucatarie. Efortul merita insa cu prisosinta!














anunt

Urmatorul SEMINAR de PSIHOTERAPIE va avea loc pe 23 februarie 2013,ora 10,cu tema :

FENOMENOLOGIA lui HUSSERL



Din seminarul trecut (BERGSON) retinem ca evolutia creatoare se face cu intuitie, elan vital si durata care uneste trecutul de prezent si deschide viitorul.

Editorial Ianuarie 2013 - Prof.Dr. Aurel ROMILA

Psihoterapie filosofica



Grupul APLR a initiat de aproximativ un an studiul istoriei filosofiei, in scopul extragerii de idei pentru psihoterapie. Astfel am parcurs filosofia greaca veche, filosofia medievala, Renasterea, barocul, filosofia idealista germana si, de curind, postkantianismul. Urmatorul, la seminarul din ianuarie, va fi BERGSON.

Lupta cu inconstientul se da cu mult inainte de Freud. Important este ca psihologul de maine sa fie sensibilizat la ideile universale care au calauzit istoria filozofiei. Cei mai rezistenti la inovatiile noastre sunt chiar filosofii profesionisti. Nu descurajam, entuziasmul poate ajuta pe amator sa reinvie rationalitatea lumii.

Ce persoana isi propune psihoterapia in lumea de azi cu crime si violuri? Oricum orgasmul perpetua, dar nu rezolva lumea. Criza este in ego, de aceea trebuie psihoterapie extinsa de la individ la famile, la societate, la epoca.

Prof. Dr. Aurel ROMILA

Anunturi APLR




                                   NU UITA:


         REVISTA PSYCHIATRY organul APLR: www.aplr-doctorat.blogspot.com


                   Reinscrierea in aplr la adresa: draurelromila1@gmail.com


                   SEMINARUL de Ianuarie, pe 26, cu tema  B E R G S O N

PSIHIATRIE: cu PROF.DR. Aurel ROMILA (II)





Nouvelle publication sur PSIHOCRIM

PSIHIATRIE: cu PROF.DR. Aurel ROMILA (II)

by Alin LEȘ
In data de 29 decembrie 2012, în cadrul Secției IX de Psihiatrie a Spitalului „Alexandru Obregia", Prof. Dr. Aurel Romila a prezentat auditorilor câteva idei esențiale despre Wilhelm Wundt și Wilhelm Dilthey (post kantian):
1. un semnal de alarmă este tras în privința psihiatrilor români care în proporție de 95% sunt de orientare biologică!
2. Dilthey este cel care face distincția între științele naturale și cele spirituale (sociale); contează individul (el este monada).
3. Constantin Rădulescu-Motru l-a avut profesor pe Wundt.
4. Unitatea vieții se află în trăire (Dilthey).
5. Analiza conștiinței ca bază a oricărei filosofii (Dilthey).
6. Orice gest trebuie să conțină un ego actualizat (prezent).
7. Apariția romanului „Jurământ la căderea Romei" (se arată cum oamenii depind de sinele lor).
Alin LEȘ
@2012. Toate drepturile rezervate


Best of Internal Medicine - Top Articles of 2012





MDLinx Internal Medicine

5 minutes to stay current
Newsletter
Thursday, Dec 13, 2012
7004 new jobs in the Career Center

Top Articles of 2012: Internal Medicine

11. High-Dose Vitamin D Supplementation in People With Prediabetes and Hypovitaminosis D
Diabetes Care   
12. The effect of coffee consumption on blood pressure and the development of hypertension: a systematic review and meta-analysis
Journal of Hypertension   
13. Effect of Extended-Release Niacin on New-Onset Diabetes Among Hyperlipidemic Patients Treated With Ezetimibe/Simvastatin in a Randomized Controlled Trial
Diabetes Care   
14. Losartan and amlodipine on myocardial structure and function: a prospective, randomized, clinical trial
Sponsor
Diabetic Medicine   
15. Statin use and fatal prostate cancer
Cancer   
16. Association between fish consumption, long chain omega 3 fatty acids, and risk of cerebrovascular disease: systematic review and meta-analysis
British Medical Journal   
17. Efficacy of folic acid supplementation in cardiovascular disease prevention: An updated meta-analysis of randomized controlled trials
European Journal of Internal Medicine    
18. Effects of rosuvastatin and atorvastatin on glycaemic control in Type2 diabetesthe CORALL study
Diabetic Medicine   
19. Statin Use As a Moderator of Metformin Effect on Risk for Prostate Cancer Among Type 2 Diabetic Patients
Diabetes Care   
20. Statins as a possible cause of inflammatory and necrotizing myopathies
Atherosclerosis   
 New!  Top 20 Best of 2012 Articles in Internal Medicine

Messages

Mediterranean diet associated with decreased diabetes, cardiovascular events, and all-cause mortality
D Scott Cunningham MD, PhD, MDLinx
You've read 3 of 23 Messages from this Rep
True or false: An inverse relationship between systolic blood pressure and cardiac mortality has been demonstrated in patients with systolic heart failure? Clinical Pearls from the Smartest Doc Quiz Review archive
Smartest Doc Challenge, MDLinx
>> See all Messages from your 4 Reps
Sponsor
Sponsor

 



SOCIOPATHY in PSYCHO-CRIMINOLOGY






Articol nou pe PSIHOCRIM

SOCIOPATHY in PSYCHO-CRIMINOLOGY

by Alin LES
„[...] Căutând în continuare influențe de mediu cu privire la dezvoltarea sociopatiei, numeroși cercetători s-au îndreptat spre conceptul de tulburare de atașament, și nu către abuzul din copilărie per se. Atașamentul normal este un sistem înnăscut în creier, care motivează bebelușul să caute apropierea părintelui sau persoanei de îngrijire disponibilă, așa încât să se formeze primele relații interpersonale. Această primă relaționare este crucială nu doar din motive de supraviețuire a bebelușului, ci și pentru că permite sistemului limbic imatur al acestuia să folosească funcțiile mature ale creierului adult pentru a se organiza. Atunci când un părinte reacționează cu empatie la un bebeluș, sunt încurajate emoțiile pozitive ale copilului, ca de exemplu satisfacția și buna dispoziție, iar emoțiile potențial negative copleșitoare, cum ar fi frustrarea și teama, sunt moderate. Acest proces promovează un sentiment al ordinii și siguranței care, în final, va fi codificat în memoria bebelușului, furnizându-i acestuia o versiune portabilă a ceea ce descria John Bowlby în Attachment and Loss - o bază sigură în lume.
Cercetările ne arată că atașamentul adecvat la vârste fragede duce ala multe rezultate fericite, printre care se numără dezvoltarea sănătoasă a autoreglării emoționale, memoria autobiografică și capacitatea de a reflecta la propriile experiențe și acțiuni. Poate că cel mai important atașament în fragedă pruncie îi permite individului să creeze, mai târziu, legături afectuoase cu alți oameni. Cele mai timpurii atașamente se formează pe la vârsta de șapte luni și majoritatea bebelușilor umani reușesc să se atașeze de persoana care are cel mai mult grijă de ei, în așa manieră încât să se dezvolte aceste capacități importante.
Tulburarea de atașament este o boală tragică, ce apare când atașamentul în mica copilărie este distrus din cauza incompetenței parentale (ca de exemplu, în situația unei tulburări emoționale grave a părintelui) sau pentru că bebelușul este, pur și simplu, lăsat prea mult timp singur (cum se întâmpla pe vremuri cu orfanii). Copiii și adulții cu tulburare de atașament severă, pentru care nu a fost posibil atașamentul în primele șapte luni de viață, sunt incapabili să stabilească legături emoționale cu alte persoane și, prin urmare, se îndreaptă către o soartă despre care se poate spune că este mai rea decât moartea. Într-un caz extrem descoperit în SUA, în orfelinatele ultraigienice din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, bebelușii care nu erau deloc atinși, din motive de perfecțiune septică, erau sortiți morții, la propriu. Sucombând misterios din cauza unei probleme care pe atunci se numea marasmos, cuvânt de proveniență greacă însemnând epuizare - o tulburare care acum se numește incapacitate nonorganică de supraviețuire -, aproape toți bebelușii neatinși din aceste orfelinate au disparut. În suta de ani care a urmat, psihologii specializați în specializare și pediatrii au descoperit că îmbrățișarea, dezmierdarea, vorbitul și mângâierea bebelușului au o importanță crucială, iar consecințele lipsei totale a acestor gesturi sunt devastatoare.
În Europa Occidentală și în SUA (care, ironic, este una dintre societățile cele mai puțin tactile din întreaga lume), durerea și pierderea determinate de tulburarea de atașament au fost personal trăite de numeroase familii în timpul exploziei de compasiune de la începutul anilor '90, în scopul adoptării de orfani din România. În 1989, când regimul comunist din România s-a destrămat, în întreaga lume au fost publicate fotografii îngrozitoare cu sute de copii orfani ținuți ascunși de psihopatul dictator Nicolae Ceaușescu. Sub regimul lui, România a fost o națiune săracă la limita de subzistență, și totuși Ceaușescu a interzis atât avortul, cât și contracepția. Din această politică au rezultat sute de mii de copii înfometați și aproape 100 000 de orfani au ajuns în instituții de stat. În general, în aceste orfelinate raportul dintre copiii orfani și numărul angajaților era de aproximativ 40 la 1. Condițiile erau groaznic de insalubre și, exceptând faptul că erau hrăniți doar cât cei mai mulți dintre ei să fie menținuți în viață, bebelușii și copiii erau ignorați.
Cea mai bună soluție părea să fie ca străinii îmbelșugați să adopte cât mai mulți copii cu putință. Occidentalii și americanii bine intenționați au adus copii români în casele lor și au încercat în mod iubitor să le redea starea de sănătate. Apoi, un cuplu din Paris a descoperit că minunata lor fiică româncă, în vârstă de 10 luni, era de neconsolat și nu făcea decât să plângă și mai tare atunci când încercau să o țină în brațe. Sau un cuplu din Vancouver a intrat în camera fiului lor în vârstă de 3 ani și a descoperit că acesta aruncase pe geam pisoiul familiei. Niște părinți din Texas au fost nevoiți să recunoască față de ei înșiși că nu reușeau să îl împiedice pe fiul de 5 ani să stea toată ziua cu privirea pierdută printr-un colț și că uneori îi ataca răutăcios pe ceilalți copii ai lor în mijlocul nopții, când aceștia dormeau. Europa Occidentală și America importaseră un coșmar al tulburării de atașament, creat de un psihopat român sadic, care nici măcar nu mai era în viață. Fiind total lipsiți de atașament în fragedă pruncie, mulți dintre acești copii salvați erau lipsiți de afecțiune. [...]
crime-scene
În special din momentul dezvăluirii crizei orfanilor români, psihologii au început să se întrebe dacă tulburarea de atașament poate fi rădăcina ce ține de mediu a sociopatiei. Asemănările sunt evidente. Copiii care suferă de tulburare de atașament sunt impulsivi și reci din punct de vedere emoțional și, uneori, sunt periculos de violenți față de părinți, frați, surori, alți copii și animale de companie. Au tendința de a fura, vandaliza și declanșa incendii și, în tinerețe, petrec de multe ori o perioadă de timp în centre de detenție, la fel ca psihopații. Iar copiii cu tulburări de atașament severe sunt singurii copii care ne sperie la fel de tare precum tinerii psihopați. 
Aceste asemănări au fost observate în multe părți ale lumii. În psihiatria pediatrică scandinavă, de exemplu, se crede că o tulburare numită frustrare emoțională timpurie este cauzată de lipsa legăturii reciproce dintre mamă și copil, și în Scandinavia acest termen diagnostic (frustrare emoțională timpurie) este utilizat pentru a semnaliza riscul mai mare decât media al unui copil de a dezvolta o tulburare de caracter psihopat la maturitate. Frustrarea emoțională timpurie este legată statistic de factori ce pot face dificil atașamentul mamă-bebeluș, cum ar nașterea prematură, greutate extrem de scăzută la naștere și abuzul de substanțe al mamei în timpul sarcinii".
Martha Stout este psiholog clinician și a predat la Harvard Medical School timp de peste 25 de ani. A scris numeroase articole și cărți, printre care Myth of Sanity și The Paranoia Switch.

Fwd: Fw: Clinical Psychological Science—first issue now available



Introducing Clinical Psychological Science—the newest journal from APS
Trouble viewing? Try the web version.  Replies go to a no-reply mailbox, please click here for inquiries.
The Association for Psychological Science and SAGE are proud to present the first issue of Clinical Psychological Science.

About Clinical Psychological ScienceThe Association for Psychological Science (APS) is pleased to introduce Clinical Psychological Science, the latest journal that publishes advances in clinical science and provides a venue for cutting-edge research across a wide range of conceptual views, approaches, and topics. Edited by Alan E. Kazdin, the journal encompasses many core domains that have defined clinical psychology, but also boundary-crossing advances that integrate and make contact with diverse disciplines and that may not easily be found in traditional clinical psychology journals. Among the key topics are research on the underlying mechanisms and etiologies of psychological health and dysfunction; basic and applied work on the diagnosis, assessment, treatment, and prevention of mental illness; service delivery; and promotion of well-being.

Preview the first issue of Clinical Psychological Science*
By becoming a member of APS, you will receive unlimited online access to Clinical Psychological Science. We invite you to preview the new issue by clicking on the article links below.
January 2013 Volume 1, Issue 1
EditorialAdvancing New Frontiers With Clinical Psychological Science: Editorial by Alan E. Kazdin

Empirical ArticlesVisual Context Processing in Schizophrenia by Eunice Yang, Duje Tadin, Davis M. Glasser, Sang Wook Hong, Randolph Blake, and Sohee Park

The Commutative Property in Comorbid Diagnosis: Does A + B = B + A? by Jared W. Keeley, Chafen S. DeLao, and Claire L. Kirk

Targeted Rejection Triggers Differential Pro- and Anti-Inflammatory Gene Expression in Adolescents as a Function of Social Status by Michael L. M. Murphy, George M. Slavich, Nicolas Rohleder, and Gregory E. Miller

Key Characteristics of Major Depressive Disorder Occurring in Childhood, Adolescence, Emerging Adulthood, and Adulthood by Paul Rohde, Peter M. Lewinsohn, Daniel N. Klein, John R. Seeley, and Jeff M. Gau

The Buddy System: A 35-Year Follow-Up of Criminal Offenses by Clifford R. O'Donnell and Izaak L. Williams

Brief Empirical ReportsPossible Mechanisms Explaining the Association Between Physical Activity and Mental Health: Findings From the 2001 Dutch Health Behaviour in School-Aged Children Survey by Karin Monshouwer, Margreet ten Have, Mireille van Poppel, Han Kemper, and Wilma Vollebergh

Wandering Minds and Aging Cells by Elissa S. Epel, Eli Puterman, Jue Lin, Elizabeth Blackburn, Alanie Lazaro, and Wendy Berry Mendes

Enhancing Autobiographical Memory Specificity Through Cognitive Training: An Intervention for Depression Translated From Basic Science by Hamid Taher Neshat-Doost, Tim Dalgleish, William Yule, Mehrdad Kalantari, Sayed Jafar Ahmadi, Atle Dyregrov, and Laura Jobson

Imagining a Better Memory: Self-Imagination in Memory-Impaired Patients by Matthew D. Grilli and Elizabeth L. Glisky
*You may already have access to these articles through a library or other subscription.
www.sagepub.com
CPS
Founding Editor:
Alan E. Kazdin
Yale University
Associate Editors:
Tyrone D. Cannon
Yale University

Emily A. Holmes
MRC Cognition and Brain Science Unit, Cambridge

Jill M. Hooley
Harvard University

Kenneth J. Sher
University of Missouri


SAGE

Journal Name
Become a Member of APS Today!
Become a member of the Association for Psychological Science and your membership includes subscriptions to all 5 APS journals. Members also receive exclusive access to the journals' online archives.

Call for Abstracts
APS is currently seeking abstracts for their 25th Annual Convention in Washington DC, May 23-26, 2013.

Get more information on submission guidelines.
COPE
SAGE Social Media Channels
Connect with us
Library Recommendation FormLibrary Recommendation Form
Get email alerts Email alerts
SafelistSafelist us
 



Calendar ortodox deosebit-2013



Viitorul apartine, pe deplin, E.Q.-ului.


Adevarata Masura a Inteligentei: E.Q. (Inteligenta Emotionala)

Este foarte interesant ca, desi au diplome echivalente ca valoare, unii se tarasc in slujbe umile, in timp ce altii fac salturi impresionante, in drumul lor catre succes. Cum se explica faptul ca unii, care dovedeau in copilarie o inteligenta vie si promiteau foarte mult, au esuat pana la urma in mediocritate, iar altii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au reusit in viata? De ce sunt cupluri care se cearta si apoi se despart si perechi care, desi se mai confrunta cu tensiuni, nu se destrama si chiar sunt fericite? Raspunsul la toate aceste intrebari tine cont de faptul ca noi "decidem si gandim sub influenta sentimentelor", dupa cum ne sugereaza Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevarata masura a inteligentei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emotional. "Marea revolutie a anilor 2000 consta in revansa sentimentelor asupra inteligentei", ne asigura Daniel Goleman, in cartea sa celebra deja in Statele Unite ale Americii, "Inteligenta Emotionala".
In prezent, cand ne referim la inteligenta, intelegem cel putin doua lucruri:
  • intelectul (IQ) si
  • inteligenta emotionala (EQ).
"In mod traditional, puterea creierului este data de IQ, insa cu cat lumea devine mai complexa, inteligenta emotionala trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoana inteligenta emotional este abilitata in patru domenii: identificarea emotiilor, intelegerea emotiilor, reglarea emotiilor si folosirea emotiilor.
In viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenta emotionala este formata din cinci factori: cunoasterea propriilor emotii, managementul emotiilor, motivare, recunoasterea emotiilor la altii (empatie) si relatiile interpersonale.
Iata o comparatie intre IQ si EQ.
Intelectul – IQ (capul)
  • ne ajuta sa facem socoteli;
  • ne ajuta sa procesam informatii;
  • se bazeaza pe logica;
  • ne ajuta sa rezolvam probleme;
  • ne ajuta sa reusim la scoala;
  • in decursul vietii, IQ-ul este relativ constant;
Inteligenta emotionala – EQ (inima)
  • ne ajuta sa ne intelegem pe noi insine si sa ne motivam;
  • ne ajuta sa luam decizii (fara emotii nu poate fi luata nici o decizie);
  • ne ajuta sa comunicam si sa ne intelegem mai bine cu alti oameni si sa construim relatii puternice, care dureaza;
  • ne ajuta sa ne transformam;
  • ne ajuta sa invatam din experienta;
  • ne ajuta sa fim creativi;
  • ne ajuta sa reusim la locul de munca si in viata.
Dezavantajele intelectului
  • functioneaza bine, doar cand suntem calmi;
  • functioneaza incet, sau in orice caz mai incet decat inteligenta emotionala; din aceasta cauza nu ne putem baza pe IQ, atunci cand ne aflam in situatii critice sau cand trebuie sa luam rapid decizii;
  • este un predictor slab al succesului nostru in viata; (insa un bun predictor al succesului nostru in scoala traditionala);
  • ramane relativ constant, toata viata.
Avantajele inimii
  • functioneaza bine in orice situatie;
  • functioneaza rapid – sau, in orice caz, mai repede decat IQ-ul; din aceasta cauza, ne putem baza pe EQ cand ne aflam in situatii critice sau cand trebuie sa luam rapid decizii;
  • este un predictor puternic al succesului nostru in viata;
  • poate creste – chiar foarte mult.
Iata un exemplu dat de Robert Stenberg, care ilustreaza diferenta dintre intelect si inteligenta emotionala: Doi copii se plimbau printr-o padure. Unul din ei era foarte bun la invatatura, premiant, foarte apreciat de adulti (IQ). Celalalt era un smecheras, slab la invatatura, dar foarte descurcaret in viata de zi cu zi (una dintre caracteristicile persoanelor inteligente emotional). Celor doi copii le iese un urs in fata. Primul face repede niste calcule si ajunge, dezamagit, la concluzia ca nu poate scapa cu fuga din fata ursului. Celalalt, foarte calm, se apleaca, isi verifica pantofii si isi stringe mai bine sireturile. Primul, foarte trist, ii spune ca a facut calcule si nu au nici o sansa sa scape de urs, daca o iau la fuga. Cel de-al doilea ii raspunde, cu acelasi calm: "Te-nseli! Tot ce trebuie sa fac este sa fiu cu un pas inaintea ta." :) (pastrarea calmului si mintea limpede in situatii critice, sunt alte doua caracteristici ale persoanelor inteligente emotional).
Bell Labs, Centrul de cercetare pentru inalta tehnologie al lui A.T.&T., gigantul telecomunicatiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa angajatii care se dovedisera foarte eficienti. Rezultatul: cei mai valorosi cercetatori nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau diplome dintre cele mai prestigioase. Erau insa persoane foarte echilibrate din punct de vedere emotional, capabile sa faca fata cu succes, momentelor de criza.
Cercetarile au aratat ca succesul nostru la locul de munca sau in viata, depinde 80% de inteligenta emotionala si doar 20% de intelect. In cazul liderilor, inteligenta emotionala contribuie cu pana la 90%, la succes. Asta nu inseamna ca rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continua sa fie important – dar nu cel mai important. Creierul omului, inainte de toate, este facut ca sa iubeasca.
De altfel, viata si experienta fiecarui individ arata ca, spre deosebire de IQ, care nu se schimba mai deloc dupa adolescenta, inteligenta emotionala este, in mare parte, invatata si continua sa se dezvolte, pe masura ce inaintam in varsta si invatam sa cunoastem emotiile si sentimentele si sa le utilizam pozitiv. Poate ca nu intamplator se vorbeste in popor de maturizare – care, in fond, este potentialul pe care-l dobandim, de a invata abilitatile practice, bazate pe componentele EQ.
Aceasta este marea revolutie a anilor 2000: suprematia trairilor sufletesti, care ia locul spiritului materialist, al gandirii reci, al gestiunii sirurilor de cifre, al statisticilor si deciziilor luate de sus. Adevaratele valori se dovedesc a fi: intuitia, blandetea, simpatia, puterea de concentrare, intelegerea, empatia.
Viitorul apartine, pe deplin, E.Q.-ului.


C G Jung – Interview







Respond to this post by replying above this line
Are si subtitrare in limba romana; link-ul expira pe 18.12.2012 (nu garantez ca va fi disponibil pana atunci deci daca sunteti interesati downloadati-l urgent!)
 
Pe youtube:
 
 
 

Thanks for flying with WordPress.com


HOME (*Revenire-Pagina la Zi)

MENU

EDITORIAL