Supãrarea este una din cele mai rãspândite încãlcãri ale legilor universului, care poate determina mari neplãceri în viaþa, atât a celui pe care te superi, cât ºi în propria ta viaþã. Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în jurul nostru, din punct de vedere vibratoriu (gânduri, vorbe, dorinþe, fapte, sentimente) se întorc la noi producând efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rãu altuia fãrã sã plãteascã. De aceea oricând aveþi gânduri negative despre o persoanã sã vã rugaþi în permanenþã pentru sãnãtatea ei. Când ne gândim la cineva se creeazã instantaneu o punte energeticã între noi ºi omul la care ne gândim. De aceea, orice gând rãu reprezintã un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacãm ºi ne omorâm unul pe altul în mod inconºtient, de multe ori fãrã sã ne dãm seama de acest lucru. Orice expresie durã, afirmatã pe un ton categoric poate provoca un rãu atât sieºi cât ºi unui alt om. Neînþelegerile într-o relaþie de cuplu vin din nevoia de a-l controla ºi domina pe celãlalt. Fiecare încearcã astfel sã aibã controlul ºi sã rãmânã deasupra întregii situaþii. Când controlezi o altã fiinþã îi iei energia, îþi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel, devii vampir energetic. Ori de câte ori cãdem în acest prost obicei, ne deconectãm de la sursã ºi intrãm în suferinþã. Rãcirea relaþiilor dintre doi parteneri se datoreazã creºterii nivelului de agresivitate interioarã. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la urã. O agresivitate subconºtientã faþã de bãrbaþi / femei se transformã într-un program de autodistrugere. Dacã doi parteneri abuzeazã fizic sau emoþional unul de celãlalt, atunci ei nu meritã sã rãmânã împreunã. Dependenþa naºte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boalã. Dependenþa de dorinþe, frica, depresia ºi supãrarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternicã dependenþa de persoana iubitã, cu atât mai numeroase sunt pretenþiile noastre faþã de ea. Cearta, mânia, nerãbdarea emit în tãcere o mare forþã destructivã. Numai prin iubire poate seca izvorul rãutãþilor. Sã nu vorbiþi despre nenorocirile trãite pentru cã ele pot prelungi durata lor. Atunci când NU vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne îndepãrtãm de ele. Îndepãrtarea de ele este primul pas pentru depãºirea acestora. Esenþial este când vorbiþi despre problemele ºi emoþiile dvs. sã nu cãutaþi milã sau compãtimiri. Dacã aveþi o mare supãrare sau tristeþe încercaþi sã nu aduceþi sentimentele acestea acasã. Ieºiþi în stradã cu deosebire în locurile înverzite ºi plimbaþi-vã. Nu faceþi din casa dvs. o groapã de gunoi energetic. Dacã locuiþi de câþiva ani ºi aþi umplut pânã la saturaþie spaþiul cu regrete, cu supãrãri ºi cu spaime, amintiþi-vã momentele în care v-aþi certat ºi supãrat, aºezaþi-vã în acel loc, iertaþi, anulaþi agresivitatea faþã de iubire, rugaþi-vã (de ce nu ?). Este mai bine sã plângeþi decât sã urâþi. Dacã n-aþi reuºit sã vã învingeþi pe dvs. înºivã, agresiunea se acumuleazã în mod inevitabil. Atunci când plângeþi agresiunea apãrutã se distruge. Munca nu trebuie sã ne omoare, ci sã ne dezvolte. Înseamnã cã supraîncãrcãrile nu trebuie sã fie permanente ºi în fiecare ocupaþie sã gãsim plãcerea. Dacã nu existã plãcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare ºi va dãuna sãnãtãþii. Încercaþi sã identificaþi cât mai corect care este munca care v-ar aduce satisfacþii prin însãºi existenþa ei în viaþa dvs. Nu cãutaþi neapãrat satifacþii materiale. Nu cãutaþi platã, nici laudã ºi nici o rãsplatã, orice aþi face. Sãvârºind ceva bun noi pretindem imediat recompensã. Aceste dorinþe aduc ca rezultat suferinþa. Cu cât veþi intensifica acest tip de pretenþii, cu atât va creºte nivelul de agresivitate ºi se va întãri programul de autodistrugere. Când cineva te jigneºte nu te rãzbuna pe el, nu-l urî ºi nu te supãra pe el întrucât aceastã jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacã n-o accepþi urmeazã ca purificarea sufletului sã se înfãptuiascã prin boli ºi nenorociri, iar dacã nu eºti pregãtit nici pentru aceasta ea vine prin moarte. Aceastã formã de purificare ne este datã prin intermediul celor apropiaþi, de aceea în mãsura în care reuºim sã-i iertãm, în aceeaºi mãsurã sunt posibile schimbãri interioare de profunzime. Este necesar sã iertãm nu numai în gând, ci ºi cu sufletul. Cel mai mult ne leagã de trecut supãrãrile neiertate. Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supãrat, ne putem vindeca de o boalã gravã. Roagã-te în permanenþã ca toþi cei din jurul tãu sã fie fericiþi, sãnãtoºi ºi întreaga lume sã fie binecuvântatã. Aceastã rugãciune va iradia atât de multã iubire cãtre întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belºug. Cum dãruieºti - aºa primeºti! Rãzbunându-te, te faci egal cu adversarul. Iertându-l, te arãþi superior. Iertând ne eliberãm pentru a ne putea înãlþa. Ar trebui sã fim conºtienþi cã iertând îi eliberãm pe cei care ne-au greºit, deci iertând oferim libertate. Sã alegi calea iertãrii, pentru cã numai ea desface rana încleºtatã în timp. În dragostea omeneascã trebuie întotdeauna sã existe o detaºare de omul iubit. Cu cât aveþi mai multe pretenþii, iritãri ºi nemulþumiri faþã de omul apropiat, cu atât mai mult creºte dependenþa de el. Dependenþa de valorile materiale ne va omorî încetul cu încetul ºi spiritul ºi sufletul. Gândirea noastrã dispune de cea mai puternicã forþã creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea ºi liniºtea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau rãul în existenþa noastrã. Toate gândurile rele emise plutesc în jurul nostru ca niºte mine ameninþãtoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acþiune negativã este resimþitã dureros de mii de organisme. De aceea existã o lege a naturii ºi a ºtiinþei (Principiul al III-lea al mecanicii cunoscut ºi sub numele de Principiul acþiunii ºi reacþiunii) conform cãreia rãul pricinuit altora ne face rãu ºi nouã înºine. De aceea strãduinþa de a ierta duºmanii ºi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace ºi iubire constituie un act protector pentru noi. Aºadar, suntem ceea ce suntem, ca rezultat a ceea ce gândim.