Sindromul personalitatilor multiple; Cursuri

Sindromul personalitatilor multiple; Cursuri

Sindromul personalitatilor multiple: femeia cu 100 de personalitati --intr-un singur corp o serie de alti oameni, numarul acestora fiind nesigur si in ziua de astazi.

Pictorita Kim Noble este o femeie cu parul lung si ochii patrunzatori. Locuieste in sudul Londrei alaturi de fata sa de 14 ani pe nume Aimee, cei dou caini si peste 100 de personalitati. In articolul de mai jos va prezentam un caz exceptional al acestei femei care a avut de infruntat o afectiune care i-a schimbat atat viata personala, cat si viata profesionala, dar pe care a reusit sa o integreze in drumul sau de dezvoltare personala cu putere si perseverenta.

La 50 de ani, Kim sufera de sindromul personalitatilor multiple. Asadar, ea cuprinde intr-un singur corp o serie de alti oameni, numarul acestora fiind nesigur si in ziua de astazi. Toate aceste personalitati sunt diferite unele de celelalte, avand propriile nume, varste si caracteristici ale temperamentului. Unele sunt copii, altele sunt barbati.

Chiar si pentru un jurnalist, intervievarea ei este dificila. Kim Noble este doar numele regasit pe actul de identitate, insa pe cine intervieveaza de fapt acesta? Pe Hayley? Pe Judy? Pe Ken?

Se pare ca la mijloc se regaseste un adevarat protocol: o cunoastem pe Patricia, personalitatea dominanta printre alter egourile lui Kim. Patricia este cea care are grija de Aimee si care se asigura ca este lapte in frigider. Patricia este cea care raspunde la usa si ureaza bun venit celor care sosesc.

Casa este propaspat vopsita, curata si ingrijita. Patricia este plina de energie deoarece abia s-a intors dintr-o calatorie din Tenerife.

Fotograful se aseaza in sufragerie, iar Kim si intervievatorul pornesc spre dormitorul lui Aimee. Reporterul nu stie cum sa i se adreseze acesteia: ,,Sa-i spun Kim sau Patricia?"

,,Sunt Patricia", spune ea. ,,Nu-mi place sa mi se spuna Kim, dar m-am obisnuit in cele din urma."

,,Cat de des isi schimba oare personalitatile?"

,,Sunt intre trei si patru schimburi pe zi."

,,Ce s-a intamplat pana acum?"

,,In aceasta dimineata, Spiritul Apei a facut o baie. Si una dintre ele a pictat – probabil sa fi fost Abi. Si cineva a aspirat inainte sa veniti."

Strasnica poveste a lui Kim este dezvaluita in autobiografia sa ,,Totul din mine". Aflam astfel ca s-a nascut in anul 1960. Deoarece parintii ei erau ocupati si mai aveau si o casnicie nefericita, ea a fost ingrijita de prieteni si cunostinte. Detaliile cartii sunt destul de neclare, insa un lucru este sigur: undeva intre varsta de 1 si 3 ani, Kim a fost abuzata in mod repetat. Din acest punct al vietii sale, mintea ei traumatizata a cautat refugiul in crearea unor identitati separate. Majoritatea personalitatilor sale multiple nu au suferit niciun abuz, aceasta fiind mecanismul de aparare pe care Kim l-a gasit pentru a se proteja.

Copilaria ei nu a fost deloc una usoara, iar la scoala rezultatele sale erau destul de slabe. Golurile sale din memorie erau cu usurinta observate de profesorii ei, insa nu la fel de usor erau intelese. Memoria foarte slaba este una dintre caracteristicile sindomului personalitatilor multiple. Atunci cand se produce ,,schimbul", noua personalitate care se afla la conducere nu stie care este povestea celei dinainte. Tanara Kim dadea dovada de multe lacune mentale, iar atunci cand nega ca a spus sau a facut ceva, era de obicei luata drept o mincinoasa.

Parintii ei oare nu si-au dat seama niciodata ca ceva era in neregula? Patricia clipeste usor si spune:

,,Parintii mei erau ocupati."

Insa, in adolescenta, lucrurile aveau sa aiba o alta intorsatura. Dupa supradozarea repetata, Kim a fost pe punctul de a se sinucide de mai multe ori, ceea ce a determinat-o sa viziteze destul de des spitalele de psihiatrie. De fiecare data cand era eliberata, incerca din nou sa se sinucida si revenea la spital in urma tentativei. Astfel, a ajuns sa sufere de anorexie si bulimie.

Cand se apropia de varsta de 30 de ani, a avut parte de o perioada mai stabila. Fiind condusa de personalitatea numita Hayley in timpul orelor de lucru, Kim a reusit sa mentina o slujba de sofer de camioane timp de 5 ani. Dar intr-o zi, o personalitate aparuta brusc pe nume Julie era cea care conducea masina. Toate aceste intamplari au determinat ca diagnosticul pus de doctori sa fie schizofrenia.

La scurta vreme dupa ce a parasit spitalul si dupa ce a locuit intr-un adapost pentru femei, o alta serie de medici avea sa se intereseze de afectiunea lui Kim. In cele din urma, in 1995 a fost diagnosticata cu sindromul personalitatilor multiple si a inceput o terapie pe care o continua inca, fara niciun medicament. Tratamentul acestei afectiuni este de obicei pe termen lung si presupune o munca laborioasa. Terapeutul a trebuit sa ia fiecare personalitate in parte si sa le trateze individual, incercand sa le ajute pe fiecare in parte sa se impace cu ceea ce s-a intamplat in trecut.

Desi initial Patricia – ca si celelalte personalitati – a considerat absurda ideea personalitatilor multiple, dar dupa sase ani de terapie, a acceptat intr-un final diagnosticul. A inteles intr-un final de ce simtea intotdeauna ca pierde timpul si de ce sfarsea de fiecare data la spital: cateva dintre egourile sale, in special cele tinere care retineau amintirile abuzului, erau de-a dreptul traumatizate. Judy era bulimica. Rebecca a incercat de mai multe ori sa se sinucida. Patricia era cea care detinea controlul.

Patricia nu poate determina cand si cat de des se schimba in altcineva: Judy ia cina in oras, Spiritul Apei face baie. Celelalte personalitati au vieti independente. Au propriile adrese de email, iar Patricia nu le stie parolele; cumpara haine. Dupa ce Patricia ii arata o rochie de matase reporterului, il intreaba:

,,Ti se pare ca mi se potriveste? Marimea 14. Probabil e a lui Judy."

Patricia este dependenta de beneficile din exterior si de vanzarile din tablourile sale. Are propriul card de credit, iar celelalte personalitati nu-i stiu codul pin.

Si cum ramane cu sexul? Patricia rade ,,O, am renuntat acum cativa ani. Orice relatie de tipul acesta este destul de complicata." Dar viata ei nu a fost lipsita dintotdeauna de acest aspect. In 1997 a nascut-o pe Aimee, iar copilul a fost ingrijit de serviciile sociale. Timp de cativa ani, Patricia nu a fost constienta ca are o fata. Dupa ce a acceptat ca intr-un final are o fata, Patricia a stiut cine este tatal, un fost prieten pe care l-a intalnit in timp ce era sofer de camioane. In cartea sa, ea scrie: ,,Poate ca nu am fost acolo cand am nascut-o pe Aimee, dar am conceput-o." Patricia l-a contactat pe tatal copilului, insa acesta nu s-a implicat niciodata in educatia ei.

In perioada in care era insarcinata, o noua personalitate numita Dawn s-a ocupat de tot. Dar Hayley nu a ezitat sa se intoarca si sa-si revendice drepturile de mama. Apoi a aparut Bonny, o personalitate mai nervoasa care si-a dorit-o pe Aimee.

Pare surprinzator cum cineva poate avea incredere intr-o persoana care sufera de o astfel de afectiune sa ii fie incredintat un copil, insa Patricia a afirmat ca nu ar permite niciodata ca Aimee sa fie ranita. Mintea lui Kim este cea care isi doreste sa pastreze un instinct de conservare, tocmai de accea, in momentul in care a cunoscut-o pe Aimee, doar Bonny si Hayley au pasit in fata. Dupa luni de zile in care au fost tinute sub observatie intr-o unitate speciala pentru mame si copii, lui Aimee i s-a dat voie sa traiasca alaturi de mama ei.

Intrebata daca sindromul personalitatilor multiple poate fi epuizant, Patricia afirma: ,,Da, poate fi. Cand vorbesc cu cineva si revine o alta personalitate, singurul lucru la care ma gandesc este acela ca nu am terminat de spus tot."

Aimee poate identifica destul de usor care sunt personalitatile care intra in scena. Unele sunt destul de usor de recunoscut – Ken isi poarta parul ridicat si tine umerii in spate; in schimb, limbajul nonverbal al altora este mult mai subtil. Pe Judy o place cel mai putin pentru ca are 15 ani si incearca sa fie prietenoasa cu ea.

Un ultim pas in tratarea acestei afectiuni, care nu este intotdeauna posibil deoarece este destul de riscant, este ca pacientul sa incerce sa reintegreze toate personalitatile pentru a deveni un intreg. Patricia vrea acest lucru? Da din cap afirmand: ,,Atitudinea mea este: cum pot sa fac rost de o memorie? Nu eram acolo, nu eram in camera aceea cand s-a intamplat ceva."

Din momentul in care Patricia a incepu terapia prin arta, multiple personalitati au inceput sa picteze in mod regulat. Stilurile si culorile folosite variaza de la personalitate la personalitate, unele fiind mai abstracte, altele mai concrete.
Doctorul Valerie Sinason, psihoterapeutul care a tratat-o pe Kim, descrie aceasta afectiune ca pe ,,un instrument creativ de supravietuire." Ea este plina de admiratie fata de personalitatile pacientilor deoarece acestia reusesc sa mearga mai departe in urma traumelor pe care le-au dus cu ei. Ea crede ca acesti oameni pot da dovada de o putere execeptionala in anumite momente: ,,Ei pot merge mai departe decat oamenii obisnuiti deoarece nu raman pe loc."

Kim este un astfel de caz. Ea – sau mai degraba Patricia reprezinta o modalitate de a se adapta in lume cu succes. A reusit sa-si schimbe viata, sa se bucure de recunoastere si succes profesional. Patricia afirma: ,,Sunt fericita cu tot ce am."

Articol tradus de pe www.guardian.co.uk

_______________________________________________________________________________

__,_._,___