Panoramas and 3 D Tours of the Most Beatiful Places Around the World

Click pe fiecare in parte si ai  ce vedea zile in sir.

La aparitia cercului cu triunghi in el, dati click pe el si imaginea se deschide. Butoanele pentru controlul imagini se pot ascunde cu clic in stanga sus. Succes.

Panoramas and 3D Tours of the Most Beautiful Places Around the World! Click on the below City Names & Enjoy !

Victoria Falls, Zambia • Venezuela, Surroundings of Angel Falls, Venezuela • Angel falls, Venezuela • Kalyan Minaret, Bukhara, Uzbekistan • Miami, USA • Las Vegas, USA • Lake Powell, USA • Manhattan, New York, USA • Golden Gate Bridge, San Francisco, USA • Millennium UN Plaza Hotel, New York, USA • Oahu, Hawaii, USA • Las Vegas, Nevada, USA • Millennium UN Plaza Hotel, New York, USA • Golden Gate Bridge, USA • Statue of Liberty, New York, USA • Manhattan, New York, USA • Hollywood, California, USA • San Juan and Colorado rivers, USA • Goosenecks, Utah, USA • Mono Lake, California, USA • Millennium UN Plaza Hotel, New York, USA • Chicago, Illinois, USA • Los Angeles, California, USA • Kiev, Ukraine • Ay-Petri, Ukraine • Dubai, UAE • Dubai, Islands, UAE • Palm Jumeirah, Dubai, UAE • Bangkok, Thailand • Sankt-Moritz, Switzerland • Cape Good Hope, South Africa • Cape-Town, South Africa • Moscow, MSU, Russia • Moscow, Kremlin, Bolotnaya Square , Russia • Moscow, Russia • Moscow Kremlin, Russia • 55.748765;37.540841, Russia • Moscow City, Russia • Kremlin, Moscow, Russia • Moscow City, Russia • Trinity Lavra of Sait Sergius, Russia  • Saint-Petersburg, Russia • New Jerusalem Monastery, Russia • Saint Petersburg, Russia • Novodevichy Convent. Moscow, Russia • Ramenki,Moscow, Russia • MKAD, Moscow, Russia • Moscow, Russia • Moscow, Russia • Krokus Expo Center, Moscow, Russia • Moscow Region, Russia • Moeraki Boulders, New Zealand • Fiordland, New Zealand • Nepal, Nepal • Maldives, Maldives • Kuala-Lumpur, Malaysia • Grimsvotn, Iceland • Amsterdam, Holland • Neuschwanstein Castle, Germany • Egyptian Pyramids, Egypt • HongKong, China • The Iguassu Falls, Brazil • Twelve Apostles Marine National Park, Australia • Sydney, Australia • Buenos Aires, Argentina •Egyptian Pyramids, Egypt

La vieillesse vue par Philippe Noiret. ....

La vieillesse vue par Philippe Noiret.   Il me semble qu'ils fabriquent des escaliers plus durs qu'autrefois. Les marches sont plus hautes, il y en a davantage. En tout cas, il est plus difficile de monter deux marches à la fois. Aujourd'hui, je ne peux en prendre qu'une seule. A noter aussi les petits caractères d'imprimerie qu'ils utilisent maintenant. Les journaux s'éloignent de plus en plus de moi quand je les lis: je dois loucher pour y parvenir. L'autre jour, il m'a presque fallu sortir de la cabine téléphonique pour lire les chiffres inscrits sur les fentes à sous.  Il est ridicule de suggérer qu'une personne de mon âge ait besoin de lunettes, mais la seule autre façon pour moi de savoir les nouvelles est de me les faire lire à haute voix - ce qui ne me satisfait guère, car de nos jours les gens parlent si bas que je ne les entends pas très bien. Tout est plus éloigné. La distance de ma maison à la gare a doublé,et ils ont ajouté une colline que je n'avais jamais remarquée avant.  En outre, les trains partent plus tôt. J'ai perdu l'habitude de courir pour les attraper, étant donné qu'ils démarrent un peu plus tôt quand j'arrive.  Ils ne prennent pas non plus la même étoffe pour les costumes. Tous mes costumes ont tendance à rétrécir, surtout à la taille.  Leurs lacets de chaussures aussi sont plus difficiles à atteindre.  Le temps même change. Il fait froid l'hiver, les étés sont plus chauds. Je voyagerais, si cela n'était pas aussi loin. La neige est plus lourde quand j'essaie de la déblayer. Les courants d'air sont plus forts.Cela doit venir de la façon dont ils fabriquent les fenêtres aujourd'hui. Les gens sont plus jeunes qu'ils n'étaient quand j'avais leur âge.Je suis allé récemment à une réunion d'anciens de mon université, et j'ai été choqué de voir quels bébés ils admettent comme étudiants. Il faut reconnaître qu'ils ont l'air plus poli que nous ne l'étions ; plusieurs d'entre eux m'ont appelé « monsieur » ; il y en a un qui s'est offert à m'aider pour traverser la rue.  Phénomène parallèle : les gens de mon âge sont plus vieux que moi.Je me rends bien compte que ma génération approche de ce que l'on est convenu d'appeler un certain âge, mais est-ce une raison pour que mes camarades de classe avancent en trébuchant dans un état de sénilité avancée. Au bar de l'université, ce soir-là, j'ai rencontré un camarade. Il avait tellement changé qu'il ne m'a pas reconnu.

Borges despre Borges-interviu

Borges despre Borges - Jorge Luis Borges

,,N-am citit prea mult in viaţa mea, în schimb am re-citit foarte mult. Am început să-mi pierd vederea în 1955 şi de atunci n-am mai încercat să citesc nimic contemporan. Nu cred să fi citit vreodată un ziar. Putem cunoaşte trecutul, însă prezentul nu ne este dezvăluit.

La Geneva am învăţat singur limba germană, căci voiam să-l citesc pe Schopenhauer în original. Şi am descoperit o metodă foarte plăcută. V-o recomand tuturor, în caz că nu vorbiţi germana. Procedeul este următorul: puneţi mâna pe un exemplar din Buch der Lieder a lui Heine - asta nu e greu de făcut - şi pe un dicţionar german-englez şi începeţi să citiţi. La început o să vă fie greu, dar după două sau trei luni o să descoperiţi că citiţi cele mai frumoase versuri din lume, poate neînţelegându-le, însă simţindu-le, ceea ce este mult mai bine din moment ce poezia nu se adresează raţiunii, ci imaginaţiei.

Toate aceste lucruri - femeile cu care am greşit, acţiunile cu care am greşit, circumstanţele în care am greşit, toate acestea sunt unelte pentru poet. Un poet trebuie să considere toate lucrurile ca fiindu-i date, chiar şi nenorocirile. Nenorocirile, înfrângerea, umilinţa, nereuşita, acestea sunt uneltele noastre. Doar nu crezi că atunci când eşti fericit poţi să produci ceva. Fericirea constituie un scop în sine. Însă ni se dau greşelile, ni se dau coşmarurile aproape în fiecare noapte, iar sarcina noastră este să le transformăm în poezie (...) Deci nu cred că trebuie să-mi cer scuze pentru greşelile mele. Aceste greşeli ajung la mine prin lanţul extrem de complex al cauzelor şi efectelor sau, mai curând, prin nesfârşitele efecte şi cauze.

Desigur, ştiu bine că am optzeci de ani. Pot să mor în orice clipă, dar ce pot să fac altceva decât să continui să trăiesc şi să visez, din moment ce visul este menirea mea?Cât priveşte scrierile mele, nu le-am recitit niciodată. Nu le ştiu. Când scriu ceva, o fac pentru că trebuie. De îndată ce vede lumina tiparului, încerc să uit cât mai repede ceea ce am scris. (...) Pentru că suntem între prieteni, am să vă spun ceva: când o să veniţi la mine acasă - şi sper că veţi veni cu toţii la timpul potrivit (...) - o să găsiţi o bibliotecă foarte bună însă nici o carte de-a mea. (...) Cine sunt eu ca să stau lângă Vergiliu sau Stevenson?

Amintirile copilăriei mele sunt amintirile cărţilor pe care le-am citit.

De fapt, nu prea îmi amintesc propria viaţă. Nu vă pot da informaţii precise. Ştiu că am călătorit în vreo şaptesprezece sau optsprezece ţări, dar nu vă pot spune în ce ordine. Nu vă pot spune cât am stat într-un loc sau altul. Totul este o învălmăşeală de imagini. Să revenim în consecinţă la cărţi. (...) Revin mereu la cărţi, la citate. Îmi amintesc că Emerson, unul dintre eroii mei, ne-a avertizat: "Să fim atenţi. Viaţa însăşi poate deveni un lung citat"

Iubesc toate ţările şi pe toţi scriitorii pe care i-am citit (şi sunt mulţi pe care nu i-am citit niciodată şi care emană totuşi o anumită influenţă asupra mea) şi sunt un discipol al trecutului, al întregului trecut. Nu cred în şcoli, nu cred în cronologie. Nu cred în datarea manuscriselor. Cred că poezia trebuie să fie anonimă. De exemplu, dacă aş putea alege, mi-ar plăcea ca un vers al meu, o povestire a mea, rescrisă şi îmbunătăţită de altcineva, să supravieţuiască, iar numele meu să fie uitat, aşa cum se va şi întâmpla la momentul potrivit (...) Poate că fiecare epocă rescrie mereu aceleaşi cărţi, schimbând sau adăugând câteva detalii. Cărţile eterne sunt, poate, aceleaşi cărţi pururi rescrise. Rescriem mereu ceea ce au scris cei din vechime şi nu mai este nevoie de nimic altceva.
În ceea ce mă priveşte eu nu am ambiţii. Cred că e vorba de o eroare, că oamenii mi-au dat prea multă importanţă. Sunt un scriitor supraevaluat. În acelaşi timp vă sunt recunoscător tuturor că mă luaţi în serios. Eu nu mă iau.

La urma urmei bucuria este imposibil de suportat. Putem fi fericiţi timp de o clipă sau două, însă o eternitate de fericire este de neînchipuit.În Japonia simţi stafia tutelară a Chinei la tot pasul (...) În Japonia oamenii simt China aşa cum simţim noi Grecia.

N-am căutat niciodată un anumit subiect. Las subiectele să mă caute pe mine, după care, plimându-mă pe stradă, trecând dintr-o cameră în alta în casa mea (...) simt că ceva urmează să se întâmple şi acest ceva poate fi un vers sau poate fi o formă oarecare.

Cred că murim tot timpul. De fiecare dată când nu simţim ceva, când nu descoperim ceva, când doar repetăm ceva mecanic - în acel moment eşti mort. În acelaşi timp însă, viaţa poate veni în orice clipă. (vezi C Noica:"E suficient un surâs al vieţii pentru ca totul să recapete sens" - n.r. SG) Dacă luăm o singură zi, pe parcursul ei întâlneşti multe morţi, însă şi multe naşteri. Eu încerc să nu fiu mort, încerc să fiu curios, să simt mereu ceva, iar ceea ce simt se va transforma în poeme, povestiri, fabule ...

"M-am născut la Buenos Aires în 1899". Acesta este un act de credinţă. Bineînţeles că nu-mi pot aminti asta. Dacă părinţii mei mi-ar fi spus "Te-ai născut în secolul al treilea în Timbuktu" probabil că i-aş fi crezut. Dar rămân la acest fapt din moment ce consider că nu m-au minţit. Aşa că, atunci când afirm că m-am născut la Buenos Aires în 1899, fac într-adevăr un act de credinţă.

Atunci când sunt nefericit - şi asta ni se întâmplă tuturor destul de des - mă consolez cu gândul că în câţiva ani sau poate în câteva zile voi fi mort şi toate acestea nu vor mai avea nici o importanţă. Aştept cu nerăbdare să fiu şters de pe listă. Dar, dacă m-aş gândi că moartea mea nu e decât o iluzie, că după aceea aş continua să exist, atunci aş fi foarte nefericit. Căci cu adevărat sunt plictisit şi obosit de mine însumi. (...) Când mă gândesc la mortalitate, la moarte, mă gândesc la aceste lucruri într-un mod optimist, plin de nerăbdare. Aş putea spune că sunt lacom de moarte, că aş vrea să nu mă mai trezesc în fiecare dimineţă descoperind: "Iată-mă, trebuie să mă reîntorc la Borges".
Există un cuvânt în spaniolă, bănuiesc că-l cunoaşteţi. Mă întreb dacă se mai foloseşte încă. În loc să spui "a se trezi", spui recordarse, adică a-ţi aminti de tine. Mama mea obişnuia să spună: "Que me recuerde a las ocho" (vreau să-mi amintesc de mine la ora opt). În fiecare dimineţă am acest sentiment, deoarece sunt mai mult sau mai puţin inexistent. (...) Bineînţeles, când eşti tânăr nu simţi aşa ceva. Simţi: "Ei bine, sunt fericit că m-am întors în lumea asta minunată". Dar eu nu cred să fi simţit vreodată asta. Nici chiar în tinereţe. În special în tinereţe. Acum m-am resemnat. (...) Presupun că ceilalţi oameni simt altfel decât mine pentru că mulţi dintre ei se gândesc la nemurire ca la un fel de fericire; poate pentru că nu-şi dau seama ...

...Trebuie să scriu! Dacă nu scriu ceva şi continui să fiu obsedat de acel lucru, până la urmă tot trebuie să-l pun pe hârtie ca să scap de el.
Cred că singura justiţie este justiţia privată; cât despre cea publică mă întreb dacă există cu adevărat (...) În orice moment al vieţii noastre ştim dacă acţionăm bine sau rău. Am putea spune că ziua de apoi se întâmplă tot timpul, că în fiecare clipă a vieţii noastre facem bine sau rău. Ziua de apoi nu este ceva ce vine la sfârşit. Se întâmplă tot timpul. Iar noi ştim, printr-un fel de instinct, când am acţionat bine sau rău.
Reporter: ...am descoperit că a te căuta pe tine însuţi este fascinant şi intolerabil ...
Borges: Da, aşa este. Din moment ce sunt orb, eu trebuie să fac asta tot timpul. Înainte de a orbi, îmi găseam întotdeauna refugiul în plăcerea de a privi, în lectură, în timp ce acum mi-l găsesc în gândire sau, din moment ce capacitatea mea de a gândi nu este atât de bună, în visare - într-un anume sens îmi visez viaţa. Acesta este singurul lucru pe care pot să-l fac.

Imaginaţia după părerea mea este făcută din amintiri şi din uitare. Este un fel de amestec al celor două lucruri. (...) Oricine orbeşte primeşte un fel de recompensă: un alt simţ al timpului.

Presupun că am trei coşmaruri esenţiale: labirintul, scrisul şi oglinzile (...)
Aproape în fiecare noapte am avut un coşmar(...) Era în felul următor: eram într-o clădire foarte mare. Era o clădire de cărămidă. Multe camere goale. Camere mari. Camere de cărămidă. Treceam dintr-una într-alta şi nu păreau să fie uşi. Ajungeam mereu în curţi interioare. Mult timp am mers în sus şi în jos, am strigat dar nu mi-a răspuns nimeni. Acea clădire mare şi lipsită de imaginţie era goală; atunci mi-am spus da, bineînţeles, acesta este visul labirintului. N-o să găsesc nici o uşă, nu-mi rămâne decât să mă aşez într-una din camere şi să aştept. Şi uneori mă trezesc. Asta s-a şi întâmplat şi mi-am spus: acesta este coşmarul labirintului; din moment ce ştiam despre ce este vorba, n-am fost păcălit de labirint. Pur şi simplu m-am aşezat jos pe podea.
Rep: Şi aţi aşteptat.Borges: Am aşteptat o clipă şi apoi m-am trezit.
Rep: Aveţi şi alte coşmaruri care revin? Care sunt?
Borges: (...) Mai am şi altul, care provine din faptul că am orbit. Acesta este coşmarul în care încerc să citesc şi nu pot pentru că personajele se însufleţesc, fiecare literă se transformă în alta, iar cuvintele, scurte la început, devin lungi cuvinte olandeze, cu vocale care se repetă când încerc să le descifrez. Sau dacă nu, spaţiile dintre rânduri se lărgesc, literele încep să se întindă, totul apare scris în negru şi roşu pe hârtie lucioasă şi este atât de mare încât devine intolerabil. Şi când mă trezesc literele îmi ţin companie un timp. Pentru o clipă îmi trece prin minte: n-am să le pot uita niciodată şi o să înnebunesc (...)
Celelalte coşmaruri sunt despre oglinzi, despre oamenii mascaţi (...)
Am trăit mereu cu teama de oglinzi. Când eram mic, aveam o casă îngrozitoare. În camera mea erau trei oglinzi imense. Mobila era de mahon şi părea o oglindă întunecată, ca aceea din epistola Sfântului Pavel. Am trăit mereu cu teama lor, însă, copil fiind, nu îndrăzneam să spun nimic.

Am citit o carte de John William Dunne, intitulată Experience with Time, în care autorul spune că, din moment ce ştii un lucru, ştii că-l ştii; şi ştii că ştii că-l ştii; şi ştii că ştii că ştii că-l ştii, drept care în fiecare om există o infinitate de euri. Dar nu cred că asta se poate dovedi.

Din moment ce nu sunt prea priceput la rimă, încerc să scap de ea

(...) Shakespeare l-a dus pe Hamlet într-un cimitir. S-a gândit că, dacă-l face să ţină în mână un craniu, un craniu alb - Hamlet fiind îmbrăcat în negru - atunci obţine un tablou foarte sugestiv. Dar Hamlet nu putea să ţină-n mână craniul fără să rostească nici un cuvânt, trebuia să spună neapărat ceva. Aşa s-a născut Zorick, dintr-o necesitate tehnică a lui Shakespeare. Şi s-a născut pentru vecie. (...)

Singurele întrebări interesante sunt cele personale. Nu cele despre viitorul Republicii, viitorul Americii, viitorul Cosmosului! Aceste lucruri n-au nici un sens.

Diferenţa esenţială dintre experienţa în starea de veghe şi cea din timpul somnului sau visului, constă în faptul că experienţa din timpul visului este ceva care se poate naşte din tine, poate fi creată din tine, emană din tine.

Rep: Există foarte multă veselie în dumneavoastră, Borges. Sunteţi copilăros, vă bucuraţi de lucrurile care vă înconjoară, aveţi un extraordinar simţ al umorului.
Borges: Păi ar fi şi cazul să-l am. Mă întreb dacă sunt cu adevărat adult. Cred că nimeni nu este.

Rep: Într-o noapte mama dumneavoastră a primit un telefon ameninţător. Ne puteţi povesti despre asta?
Borges: Da, a primit un telefon în toiul nopţii. Am auzit telefonul sunând. A doua zi dimineţă am întrebat-o: "Am visat eu sau a sunat telefonul?". "Nu, n-ai visat. M-a sunat un oarecare şi mi-a spus 'Am de gând să te omor şi pe tine şi pe fiul tău'. Mama i-a răspuns: 'Nu-i greu să-l omori pe fiul meu, îl găseşti în orice zi. Cât despre mine, am peste nouăzeci de ani. Trebuie să te grăbeşti. Altfel n-o să mai apuci să mă omori'". După care s-a dus să se culce.

Rep: Ce schimbări s-au petrecut atunci când aţi orbit?
Borges: Am descoperit că orbesc încetul cu încetul, aşa că n-a existat un moment anume. A venit treptat, ca un amurg de vară. Eram bibliotecar-şef la Biblioteca Naţională şi am început să descopăr că sunt înconjurat de cărţi fără litere. Apoi prietenii mei şi-au pierdut chipurile. Apoi am descoperit că nu mai e nimeni în oglindă, apoi toate lucrurile s-au întunecat, iar acum pot să desluşesc doar albul şi griul. Două culori îmi sunt total interzise - negrul şi roşul. Pe amândouă le văd maro. Când Shakespeare a spus "Întunericul pe care-l văd orbii" a greşit. Orbilor le este interzis întunericul. Eu trăiesc într-o ceaţă luminoasă.
Rep: O ceaţă luminoasă ...
Borges: Cenuşie sau albăstruie, nu sunt foarte sigur. Este mult prea întunecată. Aş spune că acum trăiesc înconjurat de o lume albăstruie.
Rep: Albăstruie ...
Borges: Tot aşa de bine poate să fie şi gri.
Rep: Când v-aţi dat seama că orbiţi aţi încercat să citiţi cât mai mult şi cât mai repede?
Borges: Nu. Bineînţeles că aşa ar fi trebuit să fac. De atunci - asta se întâmpla în 1955, anul revoluţiei - am recitit foarte mult dar de citit, n-am citit prea mult.

Nu mă consider contemporan cu suprarealismul, dadaismul, imagismul sau cu bufoneriile atât de respectate ale literaturii. Mă gândesc la literatură în termenii secolului al nouăsprezecelea şi începutul secolului douăzeci. Sunt un admirator al lui Bernard Shaw şi al lui Henry James.

Da, cred că pot cita câteva versuri din Kipling. Un ofiţer englez urmăreşte un hoţ de cai afgan. Amândoi călăresc, iar Kipling spune: "They have ridden the low moon out of the sky. Their hooves drum up the dawn" ( "Au călărit luna joasă afară din cer. Copitele lor bat zorile") Ei bine, nu poţi exprima aşa ceva în spaniolă (...) ea are însă alte virtuţi.

Rep: Aţi încercat vreodată să scrieţi în engleză?
Borges: Da, dar respect prea mult limba engleză. Am scris două sau trei poezii pentru prieteni (...) dar acum n-aş mai încerca aşa ceva. Fac tot ce pot cu spaniola (...)
Rep: Cum vă explicaţi ceea ce pe mine m-a uluit întotdeauna şi anume simpatia de care se bucură naziştii şi Hitler în Argentina?Borges: Ascultă-mă, cred că Republica Argentina nu poate fi explicată. Este la fel de misterioasă ca şi universul. Eu nu o înţeleg. (...) Şi nici nu am convingeri politice. Fac tot ce pot ca să evit politica. Nu sunt înscris în nici un partid. Sunt un individualist. Tatăl meu a fost studentul lui Herbert Spencer. A fost crescut în spiritul "om versus stat". Nu pot explica aşa ceva. Nici eu nu înţeleg.

Rep: Aţi spus undeva că nefericirea este o adevărată binecuvântare pentru scriitor.
Borges: Aş spune mai degrabă că nefericirea este una din multele unelte date scriitorului. Sau unul dintre multele materiale, ca să folosesc o altă metaforă. Nefericirea, singurătatea, toate acestea trebuie folosite de scriitor. Chiar şi coşmarul e o unealtă. Multe din povestirile mele mi-au fost date de coşmaruri. Am coşmaruri mai tot timpul.

Rep: Credeţi că e important să fii nemuritor?
Borges: Aş vrea să mor pe de-a întregul, trup şi suflet şi să fiu uitat.
Rep: Asta este dorinţa dumneavoastră cea mai mare.
Borges: Cât despre numele meu, de ce să-mi pese de el? Este un nume aşa de stângaci. Jorge Luis Borges, seamănă cu Jorge Luis Jorges sau Borge Luis Borges, ţi se împleticeşte limba-n gură ....

Borges simbolizează tot ceea ce urăsc. El simbolizează publicitatea, fotografiile, interviewurile, politica, opiniile - după părerea mea toate opiniile sunt vrednice de dispreţ. El simbolizează de asemenea aceste două non-entităţi, aceşti doi impostori: Nereuşita şi Succesul - sau, aşa cum a spus Kipling: "Dacă ştii să-nfrunţi deopotrivă izbânda şi necazul / şi pe aceste două mari amăgitoare cu-aceiaşi ochi să le priveşti ...". El se ocupă cu astfel de lucruri, în timp ceu, ca să spunem aşa, dat fiind că titlul lucrării este "Borges şi eu", eu nu simbolizez omul public ci omul privat, realitatea, căci celelalte lucruri mi se par ireale. Lucrurile adevărate sunt sentimentele, visurile, scrisul ...

(...) atunci când privesc luna, nu privesc doar sfera luminoasă de pe cer. Privesc, în acelaşi timp, luna lui Vergiliu, a lui Shakespeare, a lui Verlaine, a lui Gongora ...

Poetul nu trebuie să se amestece în ceea ce scrie, nu trebuie să-şi impună punctul de vedere în ceea ce scrie.

Rep: De ce v-aţi hotărât să scrieţi o poezie despre Endimion?
Borges: Am scris această poezie pentru că am vrut să arăt că Endimion este o realitate prozaică şi nu un mit, din moment ce fiecare bărbat care a fost iubit a fost iubit de o zeiţă. Eu am fost Endimion. Toţi am fost Endimion cel iubit de lună şi care s-a simţit nedemn de ea şi a căutat să-i mulţumească. Acesta este sensul poeziei.

Rep: Spuneţi-mi, cum vă simţiţi stând de vorbă cu aceşti oameni şi împărtăşindu-le din experienţa dumneavoastră?
Borges: Nu stau de vorbă cu ei. Vorbesc cu fiecare din dumneavoastră în parte. De fapt publicul e o iluzie. Nu există aşa ceva.

Pentru mine scrisul este o dictare. Hai să spunem că-mi dau deodată seama că urmează să se întâmple ceva. Atunci stau deoparte şi încerc să rămân pasiv, să nu mă amestec. Şi atunci am o viziune. Întotdeauna capăt o inspiraţie iniţială, parţială. Poate mi se dă un vers, o intrigă sau în vis mi se dă un cuvânt sau anumite cuvinte. De exemplu, acum câţiva ani, când am fost în America, în East Lansing, am avut un vis. Când m-am trezit, nu mai ţineam minte nimic, cu excepţia acestei propoziţii: "Sunt pe punctul de a-ţi vinde memoria lui Shakespeare". Atunci m-am trezit şi i-am povestit despre asta Mariei Kodama, prietena mea, iar ea mi-a răspuns: "Poate că aici se ascunde o povestire". Am aşteptat. Încerc să nu mă amestec în ceea ce-mi oferă Sfântul Duh, inspiraţia, muza sau subconştientul - cum se spune astăzi. După aceea am scris povestirea. Acum este în curs de a fi publicată la Buenos Aires. Se numeşte "Memoria lui Shakespeare". Numai că în povestirea mea memoria personală a lui Shakespeare nu este vândută. Este doar împrumutată. La început pare un dar minunat. Cu timpul însă devine de nesuportat, iar omul dispare sub povara memoriei lui Shakespeare.

Rep: În Argentina aţi ţinut câteva conferinţe despre Cabala. Încă din 1926 aţi scris despre acest subiect un eseu, Studiu despre îngeri, pe care l-aţi inclus în El temano de mi esperanza (Măsura speranţei mele)....
Borges: Îmi este efectiv ruşine de această carte ... Dar continuă. Eu încerc să uit de ea. O carte foarte proastă.
Rep: Ştiu că nu vă place.
Borges: Nu. Hai să evităm subiectele neplăcute ...
Rep: Ştiu că aţi ajuns până acolo încât aţi colindat Buenos-Airesul strângând exemplare din carte.
Borges: Ca să le ard. Am făcut un act de dreptate.
Rep: Şi totuşi, în această carte există câteva eseuri pe care cu siguranţă le socotiţi demne de a fi reabilitate.
Borges: N-am recitit niciodată această carte. Şi nici vreo altă carte de-a mea. Scriu, dar nu recitesc.
Rep: Totuşi cartea arată foarte clar interesul dumneavoastră pentru Cabala; ficţiunea şi poezia dumneavoastră sunt pline de referiri la Cabala. Ce înseamnă Cabala pentru dumneavoastră?
Borges: Presupun că înseamnă mult pentru mine, din moment ce provin dintr-o familie de evrei. Numele mamei mele este Acevodo, un alt nume din familia ei era Pinedo. Erau evrei de rit Sefard. În plus am descoperit o idee interesantă în Cabala, o idee pe care a avut-o şi Carlysle şi Leon Bloch. Şi anume aceea că întreaga lume este doar un sistem de simboluri, că lumea, inclusiv stelele, reprezintă scrierea secretă a lui Dumnezeu.

...Şi una din multele mele experienţe, cea mai fericită dintre ele, este cititul. Ah, şi există ceva încă şi mai bun decât cititul şi anume recititul. I-aş sfătui pe toţi să citească puţin însă să recitească mult.

Presupun că primul vers care mi se dă reprezintă un indiciu. Dacă are unsprezece silabe atunci se prefigurează un sonet. Dacă e un vers liber, atunci se prefigurează toată poezia în vers liber.
Nu cred în ţări. Ţările sunt o greşeală, o superstiţie. Presupun că lumea trebuie să fie una singură, aşa cum au gândit stoicii.

Când avem de-a face cu o poezie adevărată, cititorul simte nevoia să o citească cu voce tare. Acesta este testul poeziei.

Un scriitor care n-ar scrie decât ceea ce intenţionează ar fi un scriitor foarte prost. Un scriitor trebuie să scrie cu o anumită inocenţă. Nu trebuie să se gândească la ceea ce face. Altfel nu scrie poezie adevărată.

Eu am scris mai mult decât ar fi trebuit. Regret, dar trebuie să spun că am scris cam cinzeci sau şaizeci de cărţi şi totuşi descopăr că toate aceste cărţi există în prima carte pe care am publicat-o, în acea carte obscură, scrisă cu foarte mult timp în urmă, Fervor de Buenos Aires , publicată în 1923.

Dacă trebuie să numesc o singură carte ca fiind cea mai bună din toată literatura, cred că aş alege Divina Commedia a lui Dante.Nu pot să accept povestea cu Dumnezeu care l-a creat pe om şi apoi l-a creat pe Christos. Toate aceste lucruri sunt în afara mea. Cu adevărat!

Scriitorii care mă interesează sunt îndeosebi scriitorii morţi.Cred că prietenia este poate faptul esenţial al vieţii. Prietenia, aşa cum mi-a spus Adolpho Bioz Casares, are acest avantaj asupra dragostei: nu are nevoie de nici o dovadă. (...) Poate că adevăratul destin, adevărata datorie a dragostei este să devină prietenie.

Alfonso Rezes, marele scriitor mexican mi-a spus: "Publicăm ca să nu corectăm la nesfârşit aceleaşi ciorne"

Trebuie să considerăm lectura o formă de fericire, de bucurie, şi cred că lectura obligatorie este o greşeală. Ai putea la fel de bine să vorbeşti de dragoste obligatorie sau de fericire obligatorie.

Rep: Aş dori să fac o mică digresiune şi să vă rog să ne spuneţi povestea cu acel taxista din Chicago.Borges: Taximetristul
Rep: Da, taximetristul.
Borges: Asta s-a întâmplat alaltăieri sau ieri, nu sunt sigur. Zilele mele sunt confuze. Fusese soldat. Cunoscuse amărăciunea. Cunoscuse nefericirea. Brusc, mi-a spus fără să-şi dea seama de adevărata putere a vorbelor sale: "Urăsc amintirile!". Mi s-au părut foarte frumoase cuvintele lui şi cred că am să pun mâna pe propoziţia asta şi-am s-o folosesc şi eu. O s-o anexez undeva. "Urăsc amintirile". Este o propoziţie minunată. Fugi şi uită de lume.

Prefer întotdeauna să recitesc mai degrabă decât să citesc.

Când a murit tata - asta s-a întâmplat în 1938 - mama a început să înveţe engleza ca să fie aproape de el.Fiecare poet dezvoltă o muzicalitate proprie şi un limaj propriu. După ce un mare poet a trecut printr-un limbaj, limbajul nu mai este acelaşi.

Dacă un om nu simte poezia fizic, atunci nu simte poezia deloc. E mai bine să se facă profesor sau critic.

... coşmarul are un loc aparte. În spaniolă, cuvântul este foarte urât: pesadilla, nici nu-ţi vine să-l foloseşti. În greceşte există un cuvânt foarte frumos: ephialtes, pentru demonul nopţii.

Mă gândesc întotdeauna la lume ca la ceva ireal şi sunt întotdeauna surprins de lume, de lucrurile care mi se întâmplă. De exemplu anul trecut am împlinit optzeci de ani şi m-am gândit că nimic nu mi se mai poate întâmpla. După un timp însă am suferit o operaţie reuşită, însă dureroasă. După aceea am făcut o călătorie minunată în Japonia, o ţară pe care acum o iubesc foarte mult, iar acum, în chip ciudat, sunt în Indiana şi stau de vorbă cu dumneavoastră. Viitorul avea să-mi ofere atâtea lucruri, atâtea daruri, iar eu nu-mi dădeam seama de asta. Şi continui să aştept şi alte daruri de la viitor. Căci singurul lucru pe care-l ştim despre viitor este acela că nu va semăna cu prezentul. Oamenii se gândesc la viitor numai în termenii secolului douăzeci, hiperbolic şi distorsionat. Însă eu ştiu în primul rând că vor exista multe alte secole viitoare şi, în al doilea rând, că lucrurile care ni se par acum importante vor fi frivole şi irelevante în viitor. Oamenii nu vor mai fi interesaţi de politică, nu vor mai fi egali - asta e o iluzie - nu vor mai gândi în termeni ca circumstanţe, succes, nereuşită ..."

Semnificatia numelor romanesti

 

 

ADELINA / ALINA – originea numelui este "Adal" ("nobil" in germana veche). ADINA - originea numelui este din ebraica si se traduce ca "fina, rafinata, distinsa" ADRIANA / ADRIAN – de la "Hadrianus", nume de origine latina ce inseamna originar de lânga Marea Adriatica". ALEXANDRU / ALEXANDRA – de la "Alexandros", nume grecesc care inseamna "protector al barbatilor / al oamenilor". ALMA - derivat din expresia latineasca insemnand "dragut / amabil". AMALIA - nume vechi germanic care inseamna "munca". AMANDA / ANGELA / ANGELICA - de la "amanda / amandus", o fraza latineasca insemnand "una care trebuie iubita". Acest nume a fost un adjectiv latinesc, corespunzand termenului masculin, angelicus. Acest termen este originar de la numele grecesc "angelos", insemnand "mesager". Expertii nu sunt siguri daca acest termen vechi este sursa modernului nume feminin Amanda. Poate fi o simpla extindere a familiarului Angela, probabil influentat de frantuzescul Angelique, insemnand "angelic, diafan". ANA / ANCA / OANA - de la "channah", nume evreiesc care inseamna "gratia favorita". ANDREEA / ANDREI – de la "Andreas", nume masculin grecesc care inseamna "razboinic". ANTONIA / ANTON – de la "Antoniu" (nume de origine latina care inseamna "a fost pierdut") sau de la cuvântul latin "antius" ("avangardistul"). ATANASIE (gr. "athanasius") – "nemuritorul". AUGUSTA / AUGUSTINA / AUGUSTIN - de la cuvantul latin "revenit". AURELIA / AUREL – de la "Aurelius", nume de origine latina, insemnand "aurita / auritul". AURORA / AURICA – in limba latina inseamna "zori / rasarit". BEATRICE - de la "viatrix", nume latin ce inseamna "voiajor / calator". BIANCA - provine din cuvantul "blanc" (din franceza veche), ce inseamna "alb". BOGDAN - de la "bogdan", o fraza slava ce inseamna "darul / cadoul lui Dumnezeu". CALIN - prenume tipic românesc probabil lumea vegetala. "Calinul" (Viburnum opulus) este un arbust raspândit si la noi. CAMELIA - de la o expresie din latina ce inseamna "ajutorul preotului". CARMEN - de la "Carmel", nume evreiesc ce inseamna "orhidee". CAROLINA / CAROL – de la "ceorl", cuvant antic german ce inseamna "proprietar". CATALINA / ECATERINA / CATALIN - de la "aikaterine", nume grec ce inseamna "pur". Dar nu toti expertii sunt de acord. Unii spun ca numele este derivat din cuvantul grec "katharos". Altii, ca se trage din numele lui Hecate, zeita greaca a magiei. O alta sursa posibila este "katerina", un cuvant grec pentru "tortura". CECILIA / CELIA / CECIL- de la "caecilia", nume latin ce inseamna "orb". CEZAR - de la "caesarius", nume latin ce inseamna "seful". CIPRIAN - de la "cyprianus", nume latin ce inseamna "originar din Cipru". CLARA - de la expresia latina ce inseamna "sclipitor". CLAUDIA / CLAUDIU – de la o expresie latina ("lame") care inseamna "schiop". CLEMENTINA - de la "clementia", nume latin ce inseamna "plin de mila / milos". CLEOPATRA - de la "kleopatra", nume grec ce inseamna "mândria tatalui". CONSTANTIN - de la "constans", nume latin care inseamna "constant/statornic". CORINA - de la "kore", nume grec ce inseamna "fecioara". CORNELIA / CORNEL – cuvantul de origine este "cornu", echivalentul latin pentru "horn". COSMIN - probabil o forma derivata de la "Cozma" (in limba turca "koz" inseamna "frumos"). CRISTINA / CRISTIAN – de la "christiana", nume latin ce inseamna "urmasul lui Cristos". DANA / DANIELA / DOINA / DAN / DANIEL - de la expresia germanica "locuitor al Danemarcei". DAVID - originea cuvantului vine din ebraica si inseamna "de iubit". DELIA (gr.) – "cea de pe insula Delos" (Grecia). DIANA - de la "diviana", nume latin pentru "zeita". DIONISIE (gr. "Dionysius") – "fiul zeului Dionysos". DOLORES - provine de la expresia spaniola, ce inseamna "suparare / durere". DOMINIC - de la cuvantul latin insemnand "lord". DORIN - prenume de origina greaca: a) apartenenta la grupul etnic al "Dorilor", sau b) derivat din "theodor" ("darul Domnului"). DRAGOS - isi are originea in cuvantul slav, care inseamna "dulce glorie". DUMITRU - corespunde zeului grec "Demetrius", zeul agriculturii. ELENA / ELEONORA / NORA - nume grec ce inseamna "raza de soare". ELISABETA (ebr.) – "cea care il cinsteste pe Jehova". ELVIRA - de la "ali wer", o fraza din germana antica ce inseamna "intr-adevar strain". ELVIRA (span.) – "cea mareata" sau "cea care pastreaza". EMANUELA / EMANUEL – de la "Imanuel", nume ebraic inseamna "Dumnezeu este cu noi". EMILIA / EMIL – de la "Aemilus", nume latin care inseamna "dornic/nerabdator/zelos". EUFROSINA (gr. "Euphrosyne") – "cea senina". EUGENIA / EUGEN – de la "eugenios", nume grec ce inseamna "aristocrata/aristocrat". EUSEBIU - de la o expresie greceasca ce inseamna "religios". FABIAN - de la "fabianus", nume latin ce inseamna "crescator de fasole". FELICIA / FELIX – de la "felix", nume ce inseamna "fericit / norocos / fertil". FILIP - de la "philippos", nume grec ce inseamna "iubitor de cai". FLAVIA / FLAVIU – de la o expresie latina ce inseamna "galben auriu". FLORINA / FLORENTINA / FLORIN - de la "florentina", nume latin ce insemana "infloritoare". GABRIELA / GABRIEL – de la "Gowriel", nume ebraic ce inseamna "Dumnezeu e puterea mea". GEORGINA / GEORGE / GHEORGHE - de la "georgios", nume grec ce inseamna "fermier / taran". GLORIA - de la o expresie latina ce inseamna "glorie". GRAZIELA (lat. "gratia") – "cea gratioasa". GRIGORE - de la "gregorios", nume grec ce inseamna "vigilent". HORATIU - de la "Horatiu", nume latin al carui sens a fost pierdut. HORIA - de la "Heinrich", nume germanic antic ce inseamna "cap de familie". HORTENZIA (lat. "hortensia") – "gradinareasa". IACOB - de la vechiul prenume ebraic Jakob (semnificatie necunoscuta). ILEANA - de la expresia ebraica care inseamna "raspunsul Domnului". INA - forma scurta a multor prenume care se termina in "ina". IOANA / ION / IOAN - de la "Yochana", nume evreiesc, insemnand "binecuvântarea Domnului". IRINA - de la "eirene", nume grec insemnand "pasnica". IRMA - de la "irmen", vechi nume germanic, insemnand "universal". ISIDOR (gr. "Isidor") – "darul zeitei Isis". IULIA / JULIETA / IULIU - de la expresia latina care inseamna "descendentul zeului Jupiter". IUSTINA / IUSTIN – de la "justinus", nume latin care inseamna "cel care gandeste corect". LAURA / LORENA / LAUREAN / LAURENTIU – de la "laurus" ("tufa de laur") sau de la "originar din Laurentum" (localitate veche lânga Roma). LEONARD - de la "leonhard", cuvânt vechi germanic insemnand "puterea leului". LETITIA - de la o expresie latina insemnand "bucurie". LILIANA - de la "lilium", cuvant latin insemnand "crin". LIVIA / LIVIU – de la expresia latina insemnand "albastru". LUCIA / LUCIANA / LUCA / LUCIAN (lat. "lucire") – "luminoasa / luminosul". LUCRETIA / LUCRETIU – de la "lucror", cuvant latin ce inseamna "a reusi". MAGDALENA / MADALINA – de la expresia ebraica insemnand "originara din Magdala" (sat biblic pe malul Marii Galilee, presupus a fi locul de origina al Mariei Magdalena, personaj neotestamentar). MARCELA / MARCEL / MARTINA / MARTIN – de la "Marcia" si de la "Martinus", nume latine insemnand "dedicat lui Mars" (zeul razboiului la romani). MARGARETA (iran.) – "perla". MARIA / MARIANA / MARIELA - de la Miryam, nume ebraic insemnand "copil dorit". Altii interpreteaza prenumele ca insemnand "rebel" sau "multa amaraciune". MARIN (lat. "marinus") – "marinarul". MARIUS / MARCU – de la expresia latina insemnand "barbatesc" (deriva de la "Mars", zeul razboiului la romani). MARTA - de la expresia "femeie de casa". MAXIM / MAXIMILIAN – de la "Maximilianus", nume latin insemnand "cel mai mare". MELISA - de la expresia greceasca insemnand "miere". MIHAELA / MIHAI – de la o expresie ebraica insemnand "cine se aseamana cu Jehova ?". MIRABELA - de la "mirabilis", cuvant latinesc insemnand "miraculos". MIRANDA - de la expresia latina care inseamna "minunat". MIRCEA - probabil de la prenumele slav "Miroslav / Mirco" ("slava Pacii"). MIRELA - de la "Mireille", prenume frantuzesc insemnand "admira". MONICA - de la "monos", cuvant grecesc insemnand "sihastra". NADIA - de la "nadejda", nume rusesc insemnand "speranta". NARCISA - de la "narkissos", nume grec care inseamna "pierdut". NATALIA (lat.) – "cea nascuta la Craciun". NICOLETA / NICOLAE – de la "nikolaos", nume grecesc insemnand "oameni victoriosi". OCTAVIA / OCTAVIAN – provine din expresia latina insemnand "al optulea". OFELIA / FELICIA – de la "opheleia", cuvant grec insemnand "ajutor". OLGA - de la "Helga", nume scandinav insemnand "de succes". Nu toti expertii sunt de acord cu aceasta, unii spunand ca poate fi derivat din nume vechi insemnand "binecuvantata" sau "sfanta".. OLIMPIA - de la o expresie din limba greaca a carei traducere inseamna "originara din Olimp". OLIVIA / OLIVIU / OLIVER - de la "olivia", nume insemnand "maslin". PAULA / PAUL / PAVEL - sursa numelui este latina, iar traducerea ar fi "mic". PETRE / PETRU – prenume provenit din greaca. Traducerea lui ar fi "dur" sau "piatra". QUINTILIU - provine din expresia latina insemnand "al cincelea". RADU (slav. "rad") – "veselul". REGHINA (lat. "Regina") – "regina". REMUS (lat. "Remus") – "vâslasul". RODICA - de la prenumele englez "Roda" ("rhode" = "trandafir"). SABINA (lat.) – descendenta din neamul Sabinilor (popor antic din Italia). SEPTIMIU - provine din expresia latina insemnand "al saptelea". SERGIU (lat. "Sergius") – "servare" = "a salva", "servus" = "servitor". SIDONIA (lat.) – "cea din orasul Sidon" (azi: Saida in Liban). SILVIU (lat. "silvanus") – "padurarul". SIMION (ebr. "simon") – "ascultator". STEFAN (gr.) – "purtatorul cununei învingatorului". SUSANA (ebr.) – "crin". TEODOR (gr. "theodor") – "darul Domnului". TIBERIU (lat. "tiberius") – "fiul zeului râului Tibru" (Roma). TITUS (lat.) – "turturica". VALER (lat. "valerius") – "sanatosul". VASILE (gr. "basilaeus") – "domnitorul". VICTORIA (lat.) – "invingatoarea". VIORICA (lat. "Violetta") – "viorea". VIRGIL (lat. "Virgilius") – semnificatie necunoscuta (probabil de origine etrusca). ZINA - prescurtarea prenumelui german "Gesina / Josina". ZOE (gr. "zoi") – "cea vitala".     -- Material trimis de Dl. Dr. Dumitru Scortescu

Noi carti la Editura Trei

Noi apariţii la Editura Trei:

1. S-au deschis cerurile
de Sorin Pui

M-am străduit să ilustrez şăgălnicia şi inconsecvenţa gândului, zbaterea şi degringolada lui, gândul ca o apă de munte ce poate rupe uneori totul în cale, deopotrivă cu gândul ca nimic, nimeni şi niciunde, ca negare absolută. Am alăturat toate aceste cuvinte care în final au construit o carte în încercarea de a reda efortul dubitativ al unui individ pus în situaţia de a alege, care deşi este străfulgerat de miracolul re-îndrăgostirii ştie că orice alegere ar face, va avea regrete iar pe de altă parte că întârzierea luării unei decizii îi va periclita toată această fericire neaşteptată. Ceea ce l-a înălţat îl va şi distruge şi intuind pericolul trăieşte înfrânt şi paradoxal cu speranţă, un observator mut incapabil de gest, Ochiul care doar le vede pe toate, urmărind neputincios dezastrul diluării sentimentelor sale.
Rămâne amintirea efortului parcurs înspre luminare, sper. Într-un anume fel, cerurile se deschid mereu ...
Sorin Pui

2. Vrajitoarea trebuie sa moara
de Sheldon Cashdan

 Psihologia basmului
În aceasta carte dedicata psihologiei basmelor, Sheldon Cashdan examineaza modul în care basmele îi ajuta pe copii sa faca fata conflictelor psihice, proiectându-le propriile lupte interne dintre bine si rau asupra bataliilor puse în scena de personajele din povesti. Rumpelstiltskin, Pinocchio si Rapunzel interpreteaza pe o scena lipsita de pericole dorinta senzuala, invidia, avaritia si lenea, permi tându-le copiilor sa se confrunte cu propriile lor «pacate mortale». Semnificatia profunda a povestilor fantastice si a basmelor nu a mai fost abordata atât de patrunzator si de distractiv de la Psihanaliza basmelor, a lui Bettleheim.

«Un uluitor tur de forta pentru toti cei interesati de lumea interioara a copiilor si adultilor.» — Henry Biller, autorul cartii The Father Factor

Sheldon Cashdan este profesor emerit de psihologie la Universitatea Massachusetts, Amherst. Este autorul cartilor: Abnormal Psychology, Interactional Psychotherapy si Object Relations Therapy. Pentru comenzi apasati AICI
Format: 14,5 x 20,5 cm
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Autori: Cashdan, Sheldon
Pret: 39.00 lei

3. Manual de consiliere
de Richard Nelson-Jones

 Învata ce sa spui ca sa ajuti!
Scrisa de cunoscutul expert al tehnicilor de consiliere, Richard Nelson-Jones, aceasta carte extrem de accesibila ofera un ghid complet al procesului de consiliere. Fiecare capitol descrie succint abilitatile folosite într-un anumit moment în relatie si ofera exemple pentru a spori întelegerea. Sunt incluse si exercitii care va permit sa exersati abilitatile în timp ce parcurgeti textul. Printre abilitatile-cheie descr ise de lucrarea de fata se numara: • începerea si structurarea procesului de consiliere • ascultarea activa • oferirea de provocari si de feedback • facilitarea rezolvarii de probleme • instruirea, demonstrarea si repetitia • strategii pentru schimbarea gândirii • conducerea si terminarea procesului de consiliere. Cartea discuta si consilierea în conditii de multiculturalitate, aspectele etice, supervizarea si metodele de îmbunatatire a abilitatilor. 

Richard Nelson-Jones este membru al Societatii de Psihologie Britanice, al Asociatiei Britanice de Consiliere si Psihoterapie si Director al Institutului Cognitiv Umanist, Chiang Mai, Tailanda.  Pentru comenzi apasati AICI
Format: 14,5 x 20,5 cm
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Autori: Nelson-Jones, Richard
Pret: 39.00 lei
 

Mica Biblie in Imagini

--Trimise de Elena Boca