Intalniri cu Jung - E.A. Bennet

Pe malul lacului, in gradina sau in intimitatea camerei de studiu, Jung discuta despre razboi, religie, despre Freud si psihanaliza, despre simboluri si umbra, despre sincronicitate si hipnoza.

Urmariti filmul vietii cotidiene al lui Jung, developat in cartea lui E.A. Bennet, INTALNIRI CU JUNG.


INTALNIRI CU JUNG Autor: Edward Armstrong Bennet Nr. de pagini: 176 Pret: 25.00 Ron Colectia: Psihologia pentru toti Traducere de Sofia-Manuela Nicolae Blog: http://edituratrei.wordpress.com/ Editura TREI

E.A. Bennet l-a intalnit pentru prima data pe Jung la inceputul anilor 1930 iar, intre 1935 si 1961, cei doi au mentinut un contact neintrerupt. Relatarile intalnirilor, adunate in acesta carte, ofera o imagine mai putin cunoscuta a vietii si a gandirii lui Jung si reflecta impresii despre existenta de zi cu zi, despre stilul sau de viata natural, spontan. Cartea ne invita sa facem un exercitiu de imaginatie: sa ni-l inchipuim pe Jung pe malul lacului, in gradina, in intimitatea camerei de studiu, inconjurat de familie si de colaboratorii apropiati, la Bollingen sau la Kusnacht, discutand despre razboi, religie, prelegerile tinute de la Yale, despre Freud si psihanaliza, vindecare prin psihanaliza, despre simboluri si continuturile inconstientului, umbra, sincronicitate, arhetipuri, tipurile psihologice si hipnoza.

Seara, dupa prelegerea mea si dupa cina tarzie luata cu prietenii, m-am intors la Kusnacht la ora 10:15. Mi-a deschis doamna Jung si mi-a spus ca erau in biblioteca. C.G. statea pe scaunul lui obisnuit, langa fereastra, sub lampadar. Parea ceva mai batran si putin obosit, dar era plin de viata si, ca intotdeauna, a deschis un subiect. Voia sa stie cate revendicari sunt in Tatal Nostru, deoarece scria despre aceasta (corecta, cred, spalturile la cartea sa despre Iov). Am spus ca erau mai degraba cerinte sau solicitari decat revendicari, iar el a fost de acord, cerinte era cuvantul potrivit. "Da-ne noua astazi painea noastra cea de toate zilele", nu o paine oarecare, ci lucrul dupa care ne calauzim vietile. El prefera formularea Sfantului Ieronim.

C.G. a spus ca ii placea sa-si bea cafeaua de la micul dejun pe indelete - "Apoi voi prinde viata fara graba. "Omnis festinatio a parte diaboli est", a citat el in limba latina - orice graba vine de la diavol". Este o veche zicala alchimica. L-am intrebat din nou despre modelul de pe fata lui Mercur, sculptat pe piatra de langa turn. "Ajunsesem intr-un mare impas cand am scris despre sincronicitate - mi-a spus el - la partea despre statistica. Apoi am vazut acel chip in piatra, mi-am pus hartiile deoparte, mi-am luat sculele si l-am cioplit. Era hotul de Mercur." A continuat: "Alchimistii cunosteau acest blocaj, iar ei il numeau adesea pe Mercur, bufonul".

Edward Armstrong Bennet s-a nascut in Irlanda de Nord. A studiat initial filosofia si teologia, iar dupa Primul Razboi Mondial a absolvit medicina la Trinity College, in Dublin. A primit titlul de doctor in stiinte la acelasi colegiu. Inca de la inceputul carierei sale medicale, interesul dr. Bennet s-a indreptat spre psihiatrie. Dupa razboi s-a mutat la Londra, alaturandu-se personalului Clinicii Tavistock.
mai mult