Constantin Brancusi

 

Zi Aniversara Constantin Brancusi - 19 Februarie

 

                                             

        

        CONSTANTIN BRANCUSI

 

        

 

    

    19 februarie 1876 - 16 martie 1957
    
    "În sufletul meu nu a fost niciodatã loc pentru invidie - nici pentru urã, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poþi culege de oriunde ºi oricând. Consider cã ceea ce ne face sã trãim cu adevãrat, este sentimentul permanentei noastre copilãrii în viaþã.

    Arta - poate cea mai desãvârºitã a fost conceputã în timpul copilãriei umanitãþii. Cãci omul primitiv uita de grijile cele domestice ºi lucra cu multã voioºie. Copiii posedã aceastã bucurie primordialã. Eu aº vrea sã re-deºtept sentimentul acesta în sculpturile mele.

    Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul ºi nu descifreazã nici viaþa.

    Raþiunea de a fi a artiºtilor este aceea de a revela frumuseþile lumii.

    Simplitatea este în sine o complexitate - ºi trebuie sã te hrãneºti cu esenþa, ca sã poþi sã îi înþelegi valoarea.

    Iubirea cheama iubire. Nu este atât de important ca sã fii iubit, cât sã iubeºti tu cu toata puterea ºi cu toata fiinþa.

    Viaþa se aseamãnã cu o spiralã. Nu ºtim în ce direcþie este þinta ei, dar trebuie sã mergem în direcþia pe care o credem cea justã.

    Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup - mã aflu printre lucrurile esenþiale.

    Când creezi, trebuie sã te confunzi cu Universul ºi cu elementele. ªi pentru ca sã realizezi ceva, nu trebuie sã nu fii tu însuþi ºi sã te distrugi. ªi trebuie sã cauþi mereu sã scapi de maeºtrii. Nu ajunge sã posezi idei."
    
    "Despre Arta:

    1. Frumosul este echitatea absoluta.
    2. Când nu mai suntem copii , suntem deja morti.
    3. Nu cautati formele obscure, sau mistere. Caci ceea ce va daruiesc eu este bucurie curata. Contemplati lucrarile mele pâna le vedeti. Cei aproape de Dumnezeu le-au vazut.
    4. În arta, ceea ce importa este bucuria. Aveti fericirea sa contemplati. Aceasta este totul.
    5. Ratiunea de a fi a artistilor este aceea de a revela frumusetile lumii.
    6. Artistul trebuie sa stie sa scoata la suprafata fiinta si interiorul materiei si sa fie unealta care da la iveala însasi esenta sa cosmica, într-o existenta cu adevarat vizibila.
    7. Trupul omenesc este frumos numai în masura în care oglindeste sufletul.
    8. Arta trebuie sa odihneasca si sa vindece contrarietatile interioare ale omului. Aceste contrarietati deriva din el însusi si tragedia lui. Arta are si aceasta misiune terapeutica : sa ne amintim numai de Catharsisul aristotelic.
    9. Nu trebuie sa fie respectate sculpturile mele. Trebuie sa le iubesti si sa ai dorinta sa te joci cu ele. Eu doresc sa sculptez forme care pot oferi bucurie oamenilor.
    10. Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul si nu descifreaza nici viata.
    11. Eu as vrea sa creez - asa cum respir.
    12. Exista un scop în toate lucrurile. -Însa pentru a ajunge la el, trebuie sa ne detasam de noi însine.
    13. Sa fii istet e ceva, însa sa fii onest, aceasta în adevar merita osteneala.
    14. Nu ajunge sa posezi idei. Simplitatea formei, echilibrul precis si matematic, arhitectura trebuie sa le pretuim tot atât de mult, cât si materialele.
    15. Ne gasim cu totii la sfârsitul unei mari epoci. Si este necesar sa ne reîntoarcem la începutul tuturor lucrurilor ; si sa regasim ceea ce s-a pierdut.
    16. Îmi amintesc mereu ; nu m-ai fi cautat, daca nu m-ai fi gasit demult !.
    17. Eu am pornit, întotdeauna de la o idee, de la Natura.
    18. 0amenii nu îsi dau seama de bucuria de a trai, pentru ca nici nu mai stiu sa priveasca minunile Naturii.
    19. Ceea ce legi tu aici pe pamânt - se leaga si în ceruri.
    20. Suferintele îl întaresc pe om, si sunt mai necesare decît orice placere, pentru formarea unui mare caracter. Si apoi eu gasesc ca întotdeauna fiecare este singur de vina de tot ceea ce se întâmpla cu el.
    21. Arta are misiunea sa creeze bucurie ; si nu se poate crea artistic decât în echilibru si pace sufleteasca. Dar pacea se poate obtine prin reuniune prin renuntare.
    22. Omul îsi face o lume a lui pricinuind bucurie celorlalti prin Arta, însa numai când ajung la adevarata lumina. Trebuie sa-l gonesti, pentru asta, pe imbecilul din tine. Egocentrismul sufocant îi dezorienteaza pe unii oameni îi scoate din viata lor luminoasa - pentru a îi conduce în întuneric si chiar în sinucidere. Sapând necontenit fântâni interioare eu am dat de izvorul vietii fara de batrânete. Asa este arta ; tinerete fara batrânete si viata fara de moarte.
    23. Nimic nu se înalta la umbra maretilor arbori.
    24. În fiecare om zac energii nebanuite, asemenea diamantelor ascunse în pamânt. Fiecare îsi are însa diamantul sau. Artistul prelucreaza acest diamant brut, si îl taie în zeci de fatete, dupa forma care a întrevazut-o în maruntaie - si dupa visul sau interior.
    25. În Sarutul nu a fost vorba despre o copie fidela a doua modele - barbat si femeie, care se dragostesc, ci despre o viziune a iubirii fara de moarte, pe care eu "am vazut-o" cu ochiul mintii. Am eliminat din opera mea tot ce nu era esential.
    26. Orice lucru - fiinta sau nefiinta are un spirit. Atunci, la raspântia meseriei mele, mi-am spus : acest spirit al subiectului trebuie sa îl redau eu. Caci spiritul va fi vesnic viu.
    27. Opera de arta trebuie sa fie creata ca si o crima perfecta - fara pata si fara urma de autor.
    28. La Paris am dus-o greu la început : uneori ma tineam de ziduri. Îmi atârnasem deasupra capului pancarde pe care îmi scrisesem sfaturi, pe care mi le dadeam singur, în clipele de îndoiala.Faceam cîte o sculptura pe zi ca si Rodin. Eram nenorocit. Au fost anii cei mai grei, anii cautatori - ani de gasire ai unui drum propriu. Am plecat de la Rodin , l-am suparat, însa trebuia sa îmi caut calea mea. Si am ajuns, astfel, la pace, simplitate si bucurie.
    29. (Pentru Domnisoara Pogany ) s-ar putea sa ma gândesc într-o zi la o interpretare si mai perfecta !.Caci cine stie daca o opera de arta este vreodata dusa pâna la capat ?!.Sculpturile mele sunt fecioarele mele !. Le gatesc ca de nunta !. Observati Dvs. Aceasta versiune Pogany a fost cea dintâi "idee". Bratele au fost modelate într-o maniera aproape precisa, parul a fost strîns într-un rulou, spre ceafa, însa fata avea sa îsi piarda toate caracteristicile sale particulare, cu exceptia ochilor si a curbelor, în arc, ale sprîncenelor. În urmatoarea versiune, capul a primit forma definitiva a unui oval, iar parul a devenit mai lejer strîns pe ceafa, conceput ca un desen de curbe ondulate. În ultima versiune - care va fi oare aceea ultima ? - capul, bratele si parul se unduiesc la unison ; curbele îsi iau zborul ca o planta care se ridica, ele se onduleaza, astfel, de-a lungul cefei ; si îsi lasa amprenta lor pe întreaga compozitie.
    30. "Spre imensitatea vazduhului" - aceasta este Pasarea mea. Copil fiind, am visat totdeauna ca as fi voit sa zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia si continui sa creez Pasari Maiestre. Eu nu doresc sa reprezint o pasare, ci sa exprim însusirea în sine, spiritul ei : zborul, elanul. Nu cred ca voi putea izbuti vreodata.Dumnezeirea este pretutindeni ; si când uiti cu desavârsire de tine însuti si când te simti umil si când te daruiesti. Divinitatea ramâne în opera ta ; ea este magica. Ei bine, o doamna de la New York care a simtit într-adevar acest lucru, a îngenuncheat si a plîns în fata uneia dintre Maiestrele mele. Iubesc tot ceea ce se înalta.
    31. Eu nu am cautat, în toata viata mea, decît esenta zborului ! Zborul - ce fericire !.
    32. Eu nu creez Pasari - ci zboruri.
    33. O pasare a intrat odata prin fereastra Atelierului meu. Si încerca sa iasa batînd în geam si nu gasea iesirea - caci se lovea mereu de sticla. S-a asezat apoi sa se odihneasca. Si a încercat din nou si a iesit. Sculptura este la fel : daca gasesti acel geam te ridici înspre cer, intri în împaratia cerurilor.
    34. Exista în toate lucrurile o masura, un adevar ultim.
    35. Prin arta te vei detasa de tine însuti. Iar masura si numarul de aur te vor apropia de absolut.
    36. O sculptura desavârsita trebuie sa aiba darul de a-l vindeca pe cel care o priveste. "

-- Material trimis de Dna Rita Pana