Sanatate mintala....chiar asa ?

Într-un clasament al scorurilor de sanatate mintala, realizat la nivelul Europei, ocupam al treilea loc de la coada.

 

http://old.cotidianul.ro/romanii_printre_cei_mai_smintiti_dintre_europeni-65111.html

 

În raport cu ceilalti cetateni de pe continent, românii au venituri mici, traiesc în locuinte proaste si au o sanatate mintala mai subreda, arata datele preliminare ale unei anchete recente dedicate calitatii vietii în Europa. În topul fericirii si al satisfactiei fata de viata, românii se afla undeva la coada alaturi de Lituania, Turcia si Bulgaria, mai releva sondajul realizat la finele lui 2007 de catre Eurofound (Fundatia Europeana pentru Îmbunatatirea Calitatii Vietii si Conditiilor de Munca).  

Tarile nordice (Danemarca, Finlanda, Suedia si Norvegia) conduc atât în topul fericirii, cât si în cel al sanatatii mintale. Pe de cealalta parte, cei mai mici indici de sanatate mintala revin tarilor din estul Europei.

Locuintele românilor sunt afectate de mai multe lipsuri fata de gospodariile celorlalti europeni.

 

Turcia este la coada, având un scor de 47, fiind urmata de Malta, România, Macedonia si Lituania cu scoruri între 53 si 55“, precizeaza rezumatul studiului, publicat pe eurofound.europa.eu. „Sanatatea mintala tinde sa fie mai fragila la vârstnici, fiind în schimb mai solida printre cei cu venituri mai bune”, precizeaza raportul. Indicii de sanatate mintala au fost stabiliti în functie de scorurile de la 1 la 5 acordate de respondenti unor afirmatii de genul „Ma simt vesel si am o buna stare de spirit“, „Ma simt viguros si activ“, „Azi a fost o zi plina de lucruri interesante“ etc.  

De altfel, la nivelul veniturilor pe gospodarie, tara noastra se regaseste din nou printre ultimele patru tari, alaturi de Macedonia, Turcia si Bulgaria. Datele arata ca o familie autohtona câstiga de patru ori mai putin decât o familie din Marea Britanie si de sapte ori mai putin decât o familie luxemburgheza, cea din urma aflându-se pe primul loc în topul veniturilor. Raportul Uniunii Europene mai releva faptul ca populatia noastra sufera de cele mai multe privatiuni în ceea ce priveste lucrurile strict necesare, precum încalzirea, o vacanta pe an, o masa incluzând carne o data la doua zile, haine noi si mobila noua.  

„În România, cei mai saraci cetateni sunt lipsiti în medie de patru dintre aceste bunuri strict necesare, iar cei mai bogati sunt privati de doar unul dintre aceste bunuri. Din contra, polarizarea este aproape inexistenta în Suedia sau Danemarca“, precizeaza studiul dedicat calitatii vietii în Europa. Marasmul societatii românesti reiese si când vine vorba despre felul în care europenii se descurca atunci când veniturile sunt insuficiente. Astfel, daca în tarile vestice 15% cer ajutor rudelor sau prietenilor, aceeasi solutie este adoptata de 27% dintre români. Proasta calitate a vietii se vede si din clasamentul confortului de acasa. Desi 80% dintre români au în proprietate locuinta, 42% dintre acestia au probleme cu usile, geamurile, absenta toaletei, spatiul prea îngust sau mucegaiul. În comparatie, doar 7% dintre norvegieni se confrunta cu una dintre aceste griji.  

Asa cum era de asteptat, nivelul de fericire si de satisfactie fata de viata la români se afla undeva în a doua parte a topului natiunilor fericite. Astfel, în ceea ce priveste fericirea, românii au marcat 7 puncte, mai mult decât Bulgaria sau Turcia, dar mai putin decât tarile nordice si Olanda, care au peste 8 puncte (scorul este între 1 si 10). Cei mai nefericiti sunt vecinii nostri bulgari, cu 5 puncte. „Diferentele în termeni de satisfactie a vietii si de atitudini fata de viitor evidentiaza inegalitatile dintre europeni privind conditiile de trai. În fostele tari comuniste, calitatea vietii variaza foarte mult de la un grup social sau demografic la altul, iar inechitatile se asociaza cu veniturile reduse“, comenteaza Jorma Karppinen, directorul Eurofound, în comunicatul de presa al fundatiei.